Erau următoarele:
– controlul permanent la casa de toleranţă Florica A., din strada Brutăriei, nr.8.;
– controlul permanent la localurile publice de consum rău famate, unde „merg şi consumă băuturi diferiţi indivizi suspecţi, cerşetori şi vagabonzi, prostituate clandestine”;
– identificarea cerşetorilor şi vagabonzilor şi înscrierea lor într-un registru special;
– identificarea prostituatelor clandestine, ţinerea evidenţei lor, trimiterea lor la Serviciul Sanitar, pentru control medical;
– ținerea evidenţei prostituatelor autorizate, pentru a poseda carnete corespunzătoare şi a merge la trei controale medicale săptămânal;
– identificarea caselor de rendez-vous (în Târgovişte existau 10), unde „bărbaţii întâlnesc femei de moravuri uşoare care practică prostituţia clandestin”;
– descoperirea tuturor acelor case unde se practicau jocuri de noroc pe bani, executarea de controale cu autorizaţia Parchetului, ridicarea celor găsiţi jucând şi înaintarea lor justiţiei;
– identificarea persoanelor care practică homosexualitatea şi ţinerea lor sub observaţie;
– depistarea persoanelor ce experimentau beţia albă (morfinomani şi cocainomani);
– ținerea evidenţei madamelor şi a ajutoarelor lor, de la hoteluri şi supravegherea lor „pentru a nu se deda la prostituţie”;
În final exista prevederea ca pentru toate categoriile de persoane aflate în evidenţă sau supravegheate să fie dusă „muncă de lămurire” pentru a fi buni informatori ai Miliţiei.
RADU ALEXANDRU STATE este doctor în istorie, consilier principal la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale și ardelean de Târgoviște…