Moşia Greci din judeţul Dâmboviţa aparţinea în veacul al XIX-lea marii familii aristocrate Suţu, cea care a dat doi domnitori, în vremea regimului fanariot. Pe teritoriul acestei moşii, mai exact în satul Pătroaia, se organiza anual, în ziua de 29 iunie, un bâlci ale cărui venituri reveneau proprietarului moşiei.
La Reforma agrară din 1864, Alexandru Şuţu- proprietar al amintitei moşii la acea vreme-, a cedat o parte din terenul pe care se organiza bâlciul, pentru a fi împroprietăriţi clăcaşii din Pătroaia.
În anul următor însă venitul obţinut din organizarea bâlciului a fost în întregime încasat de Alexandru Şuţu, deşi el nu mai avea tot pământul în stăpânire.
Dorind să revină la vechea stare de lucruri el va încerca ulterior prin orice mijloace să schimbe această situaţie; astfel, profitând de lipsa de cunoaştere a legilor de către membrii Consiliului comunal încheia cu acesta un proces-verbal prin care „comuna” accepta schimbarea terenului în cauză, cu un altul.
Se încălca în acest fel un articol din Legea rurală din 1864 care prevedea că terenurile cu care fuseseră împroprietăriţi locuitorii, nu puteau fi înstrăinate decât după 30 de ani. Prefectul judeţului, Ioan Văcărescu, sesiza ilegalitatea, informându-l pe ministrul de Interne, astfel încât lucrurile erau restabilite şi Primăria încasa în anii următori venitul bâlciului.
Facebook
WhatsApp
TikTok
