TABLETA DE CARTE ȘI FILM – Marius MIHĂLĂCHIOIU – Toate pânzele sus!

„Avem taine şi le purtăm cu noi, taine mai mici, taine mai mari – când se dezvăluie îşi pierd o parte, două, trei, şapte, nouă părţi din puterea lor – alteori se pierd de tot, ca puful păpădiei suflat de un vânt tăricel. Dar avem taine şi le purtăm cu noi – şi suferim, ne întristăm, plângem din pricina lor sau râdem şi ne bucurăm, fiindcă sunt şi altfel de taine, care ascund câte fericiri nu gândeşti.” (Radu Tudoran, Toate pânzele sus !)

 

Toate pânzele sus! este un roman al scriitorului român Radu Tudoran și a văzut lumina tiparului în anul 1954. Radu Tudoran este pseudonimul literar a lui Nicolae Bogza. S-a născut în la Blejoi, județul Prahova, la data de 8 martie 1910, și este fratele lui Geo Bogza și al muzicianului și filosofului Alexandru Bogza. A fost elev al Liceului Militar de la Mănăstirea Dealu. Pasiunea pentru mare a moștenit-o de la tatăl său care a fost membru al marinei comerciale. Toate pânzele sus! este un roman de călatorie pe mări și oceane ce spune povestea echipajului goeletei românești Speranța. Înainte de a scrie romanul ce stă la baza filmului, autorul a locuit în Brăila, unde a construit o corabie-velier, între 1945-1947, pentru a călători cu ea în jurul lumii. Pentru că nu a putut să-şi îndeplinească visul, autorul a aşternut pe hârtie isprăvile sale fictive, denumindu-le „ Toate pânzele sus!. Cu multă măiestrie, autorul construiește o lume plină de tradiţii levantine şi atlantice. Un decor din porturile Pontului Euxin și Mediteranei pline de viață, culoare și miresme, unde cele două orașe românești Brăila și Galați ocupă un loc de cinste. Atmosfera cosmpolită cu români, greci, turci, armeni cărora li se întretaie destinele în acea perioadă de după războiul de independență este perfect redată de autor. „Speranţa” navighează pe mările din care a pornit cândva şi Ulise, în celebrele sale călătorii. Personajul principal este Anton Lupan, căpitanul navei, care își dorește să ajungă în Țara de Foc împreună cu un vechi prieten, Pierre Vaillant, cu care studiase ingineria în Franța și cu care plănuise totul. Destinul îi aduce un echipaj pestriț, însă loial și dedicat misiunii. Ieremia, Gherasim și Ismail. Li se alătură Mihu și Cristea Busuioc, apoi exotica Adnana (ultima venită, provenită dintr-o veche familie de navigatori), șase bărbați, o femeie, un adolescent (Mihu) și un câine, pe nume Negrilă. Am găsit inspirată ideea de a aduce în carte și acest personaj blănos, dar simpatic. Povestea misterioasă și sumbră a paznicului farului, spusă de acesta lui Anton Lupan, despre un atac pirateresc asupra vasului și al echipajului său executat ne aduce în poveste un pirat pe nume Spânul cunoscut în Marea Neagră și Marea Egee pentru nelegiuirile comise. Acesta este scheletul unei cărți de succes. 

 

Filmul a fost produs între 1975 – 1977, cu scenariul ce are foarte puține abateri de la carte în ceea ce privește replicile, decorurile și evenimentele, și asta și pentru că Radu Tudoran participă la scrierea scenariului alături de Alexandru Struțeanu și de regizorul Mircea Mureșan. Acesta din urmă reușește să aducă atmosfera din romanul lui Tudoran, chiar dacă are la dispoziție mijloace reduse de turnare, iar unele trucaje sunt cât se poate de transparente. Dar să nu uităm totuși că erau anii 70… Șansa mini-serialului a fost aceea că atunci când regizorul Mircea Mureşan a propus ecranizarea romanului, la conducerea secţiei de cinema din TVR se afla Geo Saizescu, actor și regizor de marcă. Şi nu doar că regizorul a obţinut aprobările necesare pentru realizarea filmului, dar pentru cele 12 episoade s-au alocat fonduri cât pentru şapte lungmetraje şi o echipă tehnică de peste 100 de oameni.

 

Ion Besoiu l-a interpretat pe căpitanul Anton Lupan, Sebastian Papaiani va fi Ieremia, pe Gherasim, cârmaciul mustacios, îl interpretează Ilarion Ciobanu, Jean Constantin este Ismail, turcul din Stambul, cu haremul lui, Adnana era chipul frumos al actriţei Julieta Szönyi, George Paul Avram este Haralamb, Cristian Şofron adolescentul Mihu, Ion Dichiseanu va fi, în memoria tuturor, Pierre Vaillant, iar pe Spânu îl interpretează, aproape perfect, Colea Răutu – dacă mi-am închipuit vreodată un capitan de pirați, are chipul lui Colea Răutu.

 

Finalul filmului nu corespunde cu cel al romanului. Nunta lui Anton Lupan cu Adnana şi finalul care lasă loc de va urma, în care căpitanul primeşte biletul în care află că Pierre a naufragiat undeva în mijlocul Atlanticului, nu se regăsesc în acelaşi mod în ecranizare. Regizorul Mircea Mureşan alege alt final. Anton Lupan primeşte biletul, îşi găseşte prietenul pe care îl căutase şi îl vânează pe piratul Spânu. Genericul filmului a fost realizat de Florica Vintilă și este unic în cinematografia românească, iar muzica este semnată de compozitorul Radu Şerban. La finalul tabletei am să las un link cu genericul filmului. 

 

Corabia este un personaj de sine stătător. Goeleta, care avea să poarte mai apoi numele „Speranţa“ şi să fie platou de filmare, s-a născut dintr-un fost pescador botezat „Jirlău“, tip Seiner SKS, o navă de larg. Inițial a jucat rolul „Ghost“, cea descrisă de Jack London. Pe ea s-au filmat „Vasul Fantomă“ şi „Doi ani de vacanţă“. Ulterior, goeleta s-a transformat în brigantină, purtând numele „Sloughi“ şi pe ea s-au filmat „Piraţii din Pacific“, „Fiul Soarelui“ şi „Joe printre piraţi“. Abia în 1976, nava a devenit goeleta „Speranţa“.

Pompiliu Dumitrescu este autorul afișului utilizat pentru cinematografe. Am adăugat la tableta de astăzi și o fotocopie. Acest artist este unul dintre principalii reprezentanți ai benzii desenate românești din anii 1960 până în anii 1990. Chiar dacă nu știați – mă refer la cei născuți în anii 70 – ne-a încântat copilăria în Cutezătorii, Șoimii Patriei, Almanahul Copiilor, Dimineața Copiilor și Pif sau în Secretul amforei, Lacul cu elefanți, Planeta răpită, Ticuță și Descoperirea inginerului.

 

Picanterii cinematografice: Ion Besoiu a ajuns în rolul lui Anton Lupan pentru că actorul şi regizorul locuiau împreună în perioada respectivă şi cei doi au putut clădi personajul principal exact aşa cum îşi dorea Mureşan. Chiar şi câinele a fost ales tot de regizor. După ce câinele dresat, ales iniţial, de culoarea menţionată în carte, l-a muşcat de mână, regizorul şi-a adus la filmări câinele de acasă, o corcitură fără nicio oră de dresaj. Lăbuş, căci acestaa era numele câinelui, s-a dovedit a fi inteligent și asculta şi executa orice rugăminte venită din partea stăpânului său. Actorul George Paul Avram, care l-a jucat pe Haralamb, a fugit din România în 1987, din cauza unui conflict cu un important director din Ministerul Culturii de la acea vreme. Avram a fost repus în drepturile de cetăţean român abia în anul 2005. Echipa de filmare, fără actori, a ajuns până în Brazilia, cu un mineralier, care oricum făcea drumul până la Rio. Pe traseu, s-au tras cadrele exterioare din Istanbul, Atena, Pireu, Marsilia, Saint-Malo, Rio de Janeiro, cadre care au fost apoi inserate în film. Totuşi, câteva dintre secvenţele cu uraganul prin care a trecut corabia românească în film au fost autentice, echipa de filmare şi actorii fiind surprinşi de o furtună puternică destul de departe în largul Mării Negre. Cartea sau filmul, alegeți voi! Oricare o să vă ducă într-o lume aparte, în care o să vă simțiți un pic mai liberi.

 

Link generic: https://www.youtube.com/watch?v=iozlt_fMbFE

 

MARIUS MIHĂLĂCHIOIU este absolvent de Drept, a învățat la… Carabella târgovișteană, e iubitor de literatură și de film…

 

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro