PARADIGME DIN POST-IZOLARE – Robert MARIN – Globalizarea și limitele replicării

Distribuie:

Sunt convins că globalizarea este un fenomen de o amplitudine extraordinară, că este aparent implacabilă și că va strivi, în numele unor criterii valabile la scară mondială, multe convingeri valoroase cu specific local, păstrate pînă acum cu multă grijă. Totodată, consider că cei îngrijorați de faptul că globalizarea va omogeniza total gîndirea populației de pe Pămînt, se pot consola parțial cu gîndul că este mult mai dificil să copiezi metode de succes decît să inventezi noi formule de ratare. Diversitatea ideilor este bine protejată pentru că varietatea se bazează în mod paradoxal pe eșec, iar eșecul este din belșug. Suntem  fixați la adăpostul inerțiilor noastre culturale, de aceea, idei ce vin din alte sisteme de gîndire, din paradigme ce ne sunt străine, sunt aproape mereu neinteligibile. Iată un exemplu:

„Imperiul celestial al cunoașterii benevolente” este, în mod fictiv, o enciclopedie străveche chinezească, din care scriitorul Jorge Luis Borges a extras o taxonomie ce împarte întregul regn animal în următoarele 14 categorii definitive:

  1. Animalele care aparțin Împăratului
  2. Animale împăiate
  3. Animale îmblînzite
  4. Purceluși
  5. Sirene
  6. Animale fabuloase
  7. Cîinii maidanezi
  8. Animale incluse în prezenta clasificare
  9. Animale turbate
  10. Animalele imposibil de numărat
  11. Animale a căror blană este netezită ca o perie din păr de cămilă
  12. Etcetera
  13. Animale care tocmai au spart o vază
  14. Animale care, de la depărtare, seamănă cu niște muște

Această bizară clasificare este complet arbitrară față de orice criterii plauzibile și, ca urmare, lipsită sens pentru observatorul contemporan.  Desigur, acest exemplu este o exagerare menită să scoată în evidență ideea că intuițiile noastre sunt perplexe în fața nefamiliarului, dar este totodată reprezentativ pentru confuzia produsă de un concept al cărei genealogii este indescifrabilă. (Se pare că exact această categorisire suprarealistă a lui Borges a fost impulsul ce l-a determinat pe filosoful francez Michel Foucault să elaboreze teoria „epistemelor” din lucrarea „Cuvintele și lucrurile” – titlul traducerii în română).

Normarea, care este instrumentul uniformizării globale, se împiedică în toate locurile de presupuneri inconștiente generate cultural. Acum cîțiva ani am avut ocazia să desenăm un proiect de design interior în zona internațională a aeroportului Queen Alia din Aman.  Datorită continuității imperiilor în acea zonă a lumii pînă în secolul XX, Regatul Hașemit al Iordaniei (inițial al Transiordaniei) a apărut în nomenclatorul politic internațional abia în 1946, dar după cum sugerează numele statului (Hașemiții se consideră descendenții lui Hashim ibn Abd Manaf, străbunicul profetului Mohamed) tradiția pe care acest popor o revendică este milenară. În 2013 a fost inaugurat noul aeroport, produs 100% de import, realizat de faimoasa companie de arhitectură și inginerie a lui Sir Norman Foster. Urmărind din vremea studenției activitatea marelui arhitect britanic am fost de-a dreptul emoționat de oportunitatea de a realiza ceva sub acoperișul unei astfel de construcții. Voi lăsa la o parte strădaniile noastre din acel proiect și mă voi opri asupra unor chestiuni colaterale, care au fost pentru mine reprezentative apropo de anumite limite ale globalizării.

Dacă ai ceva de executat într-un complex constructiv de scară mare în care activează numeroși operatori, este obligatoriu să te încadrezi în limitele desemnate de „Tenant Manual”. Acest document descrie contextul general al ansamblului și reglementează cu exactitate posibilitățile tehnice, estetice, funcționale ale posibilelor intervenții. Am fost foarte mirat să constat că în voluminosul manual, în secțiunea rezervată finisajelor de pardoseală ale terminalului plecări, erau foarte multe detalii despre mochete și aproape nimic despre pardoseli minerale de trafic intens cum sunt în toate marile noduri de transport internațional. Acest lucru mi se părea neobișnuit și nu înțelegeam cum ar putea fi preferabil covorul în condiții de performanță ca: rezistența la uzură, întreținere, reacție la foc, etc. specifice unui astfel de proiect. Răspunsul la neînțelegerea mea a venit în momentul în care eu însumi m-am pregătit de îmbarcare la plecarea din Aman. Imaginea zonelor de așteptare de la porțile curselor către alte centre islamice a fost extrem de surprinzătoare. Benzile de scaune erau complet libere și printre ele, membrii unor familii întregi, deseori în format extins, multigenerațional, stăteau înveșmîntați în îmbrăcămintea tradițională, întinși pe jos sau în poziție „turcească” direct pe mocheta terminalului. Poarta de la care plecam eu era în vecinătatea unei astfel de zone și fiind primul sosit la acea oră de noapte am devenit și primul așezat pe scaun. Cu toți ceilalți pasageri coborîți în tranșeele dintre băncile de așteptare mă simțeam de parcă mă suisem într-un copac. Ca european, oricît de marginalizat ai fi fost de un context nefavorabil, ai arhetipul scaunului imprimat în ADN-ul cultural. Nu îmi imaginam un obiect de prostetică funcțională mai generalizat decît banalul scaun și totuși experiența îmi arăta că această generalizare fusese greșit imaginată. Oamenii de lîngă mine acceptaseră un lucru total nou, cum ar fi transportul aerian, acolo unde nu exista precedent cultural, dar nu au fost convinși de alternative noi la cutumele lor tradiționale.

O altă chestiune marginală acestei povești care surprinde felul în care mici inadvertențe culturale produc consecințe spectaculoase este următoarea. Datorită modului în care, în acea regiune,  relațiile personale au antecedență în fața procedurilor standardizate, partenerii noștri iordanieni nu s-au formalizat foarte tare în materie de relații contractuale chiar dacă reprezentau o companie internațională care face operațiuni de gen pe multe aeroporturi din toată lumea. Ca urmare a acestei atitudini informale și-au achitat toate obligațiile contractuale într-o singură tranșă printr-un transfer bancar ce nu a respectat întru totul protocoalele swift de transferare a banilor în UE. În loc să fie asigurată sursa unei adrese oficiale, plata a fost făcută de pe o căsuță poștală. Ca urmare, am fost pentru o foarte scurtă perioadă, eligibil pentru includerea pe lista celor suspectați de finanțare de activități teroriste în Europa. Lucrurile au fost rezolvate rapid și am fost exonerat de veleități revoluționare care, în realitate, îmi lipsesc cu desăvîrșire.

ROBERT  MARIN este absolvent de Arhitectură și de… „Carabellă” târgovișteană.

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro