PARADIGME DIN POST-IZOLARE – Robert MARIN – Antifragil

Distribuie:

În trecut rezultatul analizei durabilității sistemelor presupunea plasarea corectă a obiectului de studiu pe o scară de valori între „fragil” și „robust”.  Eroare majoră! Ne avertizează Nassim Nicholas Taleb, fost option trader pe piața de capital americană, actual guru al managementului de risc. Autorul libanezo-american (de etnie grec antiohian) consideră dihotomia firav-rezistent o gravă greșeală de clasificare.  În general termenul „fragil” descrie un sistem ce se dezintegrează sub acțiunea unei forțe exterioare mici, în contrast, termenul „robust” reprezintă un sistem ce se dezintegrează sub acțiunea unei forțe exterioare mari. Un pahar de sticlă este „fragil”, o cană de tablă este „robustă”. Taleb ne atrage atenția că această diferențiere se sfîrșește în ambele cazuri tot în dezagregare, opusul „fragilității” nu este „robustețea”, spune el, ci „antifragilul” (Taleb a scris chiar o carte numită „Antifragil” cu care s-a făcut cumva stăpîn pe acest termen). Sistemul robust își pierde din rezistență, chiar dacă în mică măsură, cînd se află sub acțiuni externe, sistemul antifragil cîștigă în rezistență sub presiune venită din afară.

Săptămîna trecută m-am agitat pe tema diferențelor dintre design și evoluție. Am spus atunci că designul este o funcție a conștiinței iar evoluția o funcție a timpului. Chiar dacă operează independent de o voință, evoluția, care favorizează reziliența, poate fi creditată cu primele exemple de sisteme antifragile. Cele mai ușor de înțeles sub această formă fiind probabil sistemul imunitar, care se fortifică construind anticorpi pe măsură ce este expus la agenți externi dăunători, sistemul osos, care se dezvoltă ca reacție la gravitație și solicitări externe, sau sistemul muscular, care își crește performanța sub stimulii externi ai efortului.  Desigur sub o forță exterioară copleșitoare orice sistem se dovedește în cele din urmă fragil, dar interpretarea strict minerală a fracturării oferă prea puține răspunsuri pentru ambițiile unei înțelegeri mai pretențioase. De aceea introducerea în analiză a adaptabilității și a reacției ca formă de anduranță, poate oferi perspective noi și foarte utile celor interesați de subiectul reziliență. 

Se naște astfel o nouă definiție a „durabilului” care nu mai este doar o măsură a rezistenței la impact ci și o descriere a performanței în timp și a posibilităților de regenerare.  Conceptul de „antifragilitate” a existat în diverse forme de cînd lumea însă recent, mai bine zis după criza financiară globală din 2008, a început să apară tot mai des ca argument în propunerile de dezvoltare durabilă, iată doar cîteva exemple selectate arbitrar.  În economie au apărut pe această temă în ultimii ani mii de lucrări științifice, o căutare pe Google Scholar relevă 3000 de rezultate pe subiect în 0,08 secunde. În IT, analize de date și sisteme organizaționale pe bază de altgoritmi, acest concept a devenit practic fundament operațional printr-o distribuție responsivă a resurselor în funcție de solicitare.  În inginerie deși conceptul este de mult activ a început  să capete tot mai multă importanță, raportez cu plăcere că observ, în București spre exemplu, tot mai multe structuri din beton armat cu elemente postcomprimate în alcătuire.  În arhitectură, unde durabilitatea în sens tradițional este invers proporțională cu adaptabilitatea,  au  apărut formule mai avansate programatic prin care arhitecți precum Lacaton & Vassal sau Arno Brandlhuber redefinesc în mod antifragil utilizarea spațiului . În domeniul științelor sociale un exemplu la întîmplare ar putea fi autorul Jonathan Haidt care a făcut din „antifragil” ideea centrală a criticii sale la funcțiile formative din societatea contemporană americană în „The Coddling of the American Mind”. În spațiul cultural, acum cîteva săptămîni, am  întîlnit pe plan local, la Romanian Design Week, o foarte interesantă expoziție intitulată chiar  „Antifragile” (https://romaniandesignweek.ro/article/expozitia-antifragile-din-cadrul-romanian-design-week-prezinta-lucrari-si-initiative-care) . În mod paradoxal, principalul domeniu unde „antifragilul” e subreprezentat este discursul politic, acesta face în continuare apel la o definiție nostalgică a durabilității într-un domeniu ce emite promisiuni pentru viitor cu material dintr-o epocă trecută. 

„Antifragilitatea” ar trebui să fie o preocupare constantă a minții creative, valorile pe care ne construim planurile de viitor se reflectă în acțiunile noastre iar aceste acțiuni au consecințe ce se propagă dinamic în lume. Avem responsabilitatea de a ne argumenta mai temeinic valorile și de a anticipa consecințele cu mai multă competență. 

ROBERT  MARIN este absolvent de Arhitectură și de… „Carabellă” târgovișteană.

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Flax Gopo Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro