Martie… de mărțişor! cu etnologul Doina Işfănoi, la Universitatea Valahia

Invitatul special al manifestării este etnologul Doina Işfănoi. Cercul va fi găzduit de Laboratorul de de toponime, etnografie şi geografie istorică “Ion Cornea”, al Universităţii Valahia.

“Să scuturăm dar noi pulberea uitărei de pe acest vechi şi frumos obicei strămoşesc. Mărţişorul era un dar ce-şi trimiteau românii unul altuia în ziua de 1 martie. El consta într-un bănuţ de aur spânzurat de un găitan de mătasă împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana ce-l primea în dar îl purta la gât până când întâlnea cea întâi roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna îmbelşugarea, firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţă albă ca crinul şi rumenă ca roza, iar ofranda făcută reginei florilor era o salutare poetică adresată primăverii. Aşa aveau vechii români obiceiul de a se ura în ziua de 1 martie! Ei erau naivi în sufletele lor; trăiau în simplicitate şi împrumutau vorbele şi obiceiurile lor de la mama natură, care împodobea fruntea fiicelor lor cu flori de câmp şi vorbele bătrâneşti cu alegorii poetice. Toate însă s-au şters de buretele aşa-numitei civilizaţiuni moderne, care, în locul comorilor de înţelepciuni şi tradiţiuni strămoşeşti, n-a găsit altăceva mai bun de pus în loc decât minciunile de la 1 aprilie, care şi acestea, din cauza necontenitei îndulciri a moravurilor noastre, au ajuns a se practica în toate zilele anului.”,  scria despre mărţişor N. Gane, în “Încercări literare”, la 1873.