Prinsă în vârtejul evenimentelor sociale, politice dar mai ales economice, femeia nu a mai avut răgazul de a visa, iar copacul nu i-a mai fost tovarăş de conversaţie aproape o iarnă. Cazuri de corupţie, spionaj, furturi, crime, accidente aviatice, feroviare, maritime, rutiere, violuri, abandonuri, români expulzaţi, condamnaţi, politicieni ce se muşcă între ei şi arată cu degetul acuzator către ceilalţi politicieni, deşi scena politică e cam aceeaşi de aproape 20 de ani, toate acestea combinate cu Doamna Criză Mondială, nu mai lasă aproape nimănui răgazul de a visa, de a spera, de a trăi momente de linişte.
Peste toate acestea oamenii mai au încă o problemă: paşapoartele biometrice. În ţara asta sunt milioane de oameni care n-au avut niciodată un paşaport, alţii care nu mai au nevoie de paşaport, majoritatea circulând doar cu buletinul, cu treabă sau fără treabă prin Europa. Dar America? Oare mai doreşte omul românesc să meargă în „ţara tuturor posibilităţilor” în plină criză economică? Moare de poftă omul românesc să aibă aşa-zisele paşapoarte biometrice?
Nimfa, desen de Rudy Roth, 2008
Pentru a nu vorbi de una singură – nu se cade – femeia a pornit spre fereastra străjuită de vechiul prieten: copacul. I-a repetat tot ce avea de repetat dar prietenul ei, copacul, nu a dat semne că ar asculta-o. După lungul monolog despre „lumea de televizor”, despre întâmplările acestei lumi, femeia s-a retras mirată de la locul cu pricina. Concluzia, până la urmă, era evidentă. S-a convins că până şi copacul s-a săturat de această lume. O fi indiferenţa o formă de protest?
Pușa ROTH este scriitoare, membră USR, jurnalist, membră UZPR, redactor-șef al Editurii Leviathan, redactor-șef adjunct al publicației Leviathan și, mai ales, dâmbovițeancă de-a noastră…