JURNAL DE CORPORATIST – Teodor Constantin BÂRSAN – România în minunata eră nouă.

Este precum memoria unui viol… Putem spune cu certitudine că, în 2021, în lumina evenimentelor recente, am intrat într-o nouă era. Am intrat-o într-o nouă era, o eră a bunăstării și a prosperității, a armoniei și a toleranței, a abundenței, a toleranței și egalității, a egalității rasiale și sociale, a acceptării, o eră în care minoritățile etnice, rasiale, sexuale, de orientare agender, transgender, genderfluid, polymonogame  sunt protejate de opiniile ofensatoare ale unor indivizii închistați. Cred, cu convingere și tărie, că am intrat într-o era în care manifestările poliției, cel sociale și culturale, populiste, naționaliste și identitare nu mai au loc. În această era facem toți parte din aceeași comunitate globală. Nu mai este loc pentru tradiții, specificități și culturi specifice care să ne țină în loc, obstacole ale progresului. Am intrat   într-o nouă era în care trebuie să înțelegem că este necesar să fim deschiși unor noi concepte, este necesar să înțelegem că distribuirea bunurilor și a proprietății este un lucru normal, că însăși proprietatea privată este un concept învechit, conservator, patriarhist și opresiv. Aparține cu siguranță secolelor trecute. Așa cum bine ne îndeamnă și Klaus Schwab la Davos, trebuie să renunțăm la conceptul de privacy, de intimitate, de confidențialitate. Trebuie să fim încrezători că putem împărtăși datele noastre cu marile corporații și vom fi în siguranță. Toate acestea sunt pentru binele nostru. Ni se oferă atât de multe lucruri, în acest nou an, această nouă era. Ce ni se cere în schimb? Nimic… Sau aproape nimic. Ni se cere să renunțăm la o gândire învechită, la idei periculoase pentru comunitatea globală, la ură și la ceea ce unii numesc dizidență. Ni se cere să renunțăm la un așa-zis drept, dreptul la liberă exprimare. Dreptul la a gândi liber… Ce ni se oferă în schimb? Siguranță, securitate, reeducare, o nouă perspectiva, prosperitate… Trebuie doar să acceptăm ceea ce ni se spune în mod repetat de către mass-media, politicieni și toți acești decidenți și să înțelegem că în această era, Big Brother, acest conglomerat al corporațiilor, băncilor, cluburilor și societăților, comitetelor și comițiilor ultra-exclusiviste de la nivel foarte înalt, care vor să treacă drept un guvern global, din care noi nu putem face parte, gândește pentru noi. Punem la îndoială deciziile autorităților și nu facem decât să ne punem pe noi înșine în pericol. Nu avem nivelul de inteligență necesar care să ne permită să punem în discuție deciziile și ordinile, agenda autorităților.                   Să-i ascultăm pe cei mai obedienți dintre noi și să le urmăm sfatul. Nu are rost să căutăm informații. Mass-media are grijă să fim informați atât cât trebuie. Hate speech, teoriile conspirației nu vor face decât să ne marginalizeze, să ne transforme în elemente antisociale. Să fim obedienți și ascultători. Cu siguranță că, atât guvernul nostru, cât și autoritățile globale, marile corporații sunt preocupați de situația noastră, au în vedere interesul nostru comun. 

Până acum 30 de ani, România era victima unui viol, repetat. Agresorii, violatorii erau numeroși. Actul, brutal, o atrocitate… Victima a încercat să iasă de sub controlul violatorilor. Acum se confruntă cu un altfel de agresor. Un agresor care știe să se disimuleze, să manipuleze, să mintă, un psihopat ca la carte. Nu mai are nici semnalmentele și nici îmbrăcămintea agresorilor dinainte. Tiparul însă este același. Victimei i se spune „ascultă de mine și fii docilă”. I se promite siguranță. I se aruncă niște resturi frumos împachetate și i se bagă pumnul în gură. Victima va urma aceeași traiectorie. Va fi din nou supusă unui abuz atât de crunt, încât nu se știe dacă se va mai trezi din comă sau nu. Până acum 30 de ani, eram monitorizați cu atenție. Cu toții… Nu aveam smartphone și gps și find my phone, ei nu aveau acces la informațiile noastre, așa cum au astăzi, însă erau foarte eficienți în a ne urmări și monitoriza. Nu erau interesați doar de câțiva dizidenți mai cunoscuți. Orice individ care avea o opinie diferită de cea a partidului trebuia monitorizat. Văd că unele persoane sunt nedumerite. Ridiculizează ideea că am putea fi urmăriți. În pofida unei istorii, în pofida unor oameni că Edward Snowden, Elon Musk, Julien Assange, care ne au avertizat că suntem cifre într-o bază de date, râdem tâmp și condescendent. Orice guvern global sau național tiranic va urmări eliminarea sau neutralizarea dizidenților. Cine sunt dizidenții? Orice persoană care nu se conformează, care pune la îndoială legile și regulile tiranice, care nu dă dovadă de o obediență oarbă, care caută adevărul este un dizident. Credeați că au dispărut? Edward Snowden, Chelsea Manning, Julien Assange și mulți alți whistlebloweri, fie că vin din NSA, BIS, FMI, World Bank, ONU, OMS, sunt cu toți dizidenți și-au riscat viața și libertatea. Cu toate acestea noi știm mai bine, îi ridiculizăm pe cei care gândesc altfel, pe cei care vor să afle adevărul, cu capul în nisip sperăm în buna intenție a politicienilor, marilor trusturi, marilor corporații Big Tech și Big Pharma. Dormiți liniștiți, Big Brother veghează pentru voi!

TEODOR  CONSTANTIN  BÂRSAN este sociolog, poet și prozator, corporatist de… Irlanda, dar nu a uitat Târgoviştea adolescenţei lui…