Un cetățean fără gândire critică nu e un cetățean, e un corp inert, iar analistul şi comentatorul de politică externă care nu îndrăznește să pună în discuție diversele narațiuni nu analizează nimic: e inutil pentru a explica realitatea.
2 mai… Financial Times publică un articol despre efectele în Europa a reînarmării Germaniei. Două țări îngrijorate: Franța şi Polonia… Absența unei dezbateri în România nu mă surprinde. Suntem indiferenți, ca și cum transformarea celui mai influent stat european într-o putere militară majoră nu ar avea consecințe directe asupra echilibrului regional. Da, există riscul unei supra-concentrări de influență în mâinile Berlinului. Pentru că nu trebuie să ne iluzionăm: puterea militară nu vine niciodată singură. Vine cu capacitatea de a impune agende. Decizii le ia deja având în vedere oamenii capacitați din România sau aflați la vârful deciziei. Căci e greu de crezut că în programul SAFE s-a analizat ce înseamnă alegerea de a construi o dependență structurală – industrială și politică – față de Germania. Nu este vorba despre a ne îndepărta de Germania. E vorba de a înțelege cât de prudent este să te ancorezi într-o relație asimetrică cu un stat care a înțeles construcția europeană ca pe un instrument nu ca pe un proiect comun. Politicile energetice europene, luate sub influență în principal germană, sunt un exemplu de decizii care au adus UE la problemele de competitivitate pe care le are în prezent.
*
6 mai… Mai de demult… Ni se tot spune să fim mândri că suntem români. Mândria națională este un sentiment care se întreține. El nu se bazează doar pe realizările înaintașilor. Nu poți fi mândru că țara ta este cea mai săracă țară a Europei, că țara ta se chinuiește să facă o autostradă când alte țări se orientează pe tehnologii de vârf și lansează sateliți, că frații tăi de sânge sunt servitori în Italia și în Spania. Mândria naționala se bazează pe credința cetățenilor în viitorul propriei lor țări. Dacă nu cred că țara lor se îndreaptă în direcția cea bună (iar sondajele o arată din plin), atunci nu li se poate cere să fie mândri. Acest lucru se verifică chiar în situații de criză: în Primul Război mondial, Regele Ferdinand a oferit soldatului român o perspectivă economică și socială ( reforma agrară ) atunci când se afla în tranșee pentru apărarea a ceea ce mai rămăsese din România. Idealurile oamenilor trebuie susținute și de o rază de speranță pentru viața lor personală. Ce rază de speranță să mai avem după 25 de ani de eșecuri? De ce să mai fim mândri că suntem români?
Ștefan POPESCU este doctor în istorie la Sorbona, un foarte cunoscut analist politic și, desigur, absolvent de CARABELLĂ târgovișteană…
Facebook
WhatsApp
TikTok
