Când s-a produs poziționarea AUR-ului în mintea a 10% dintre alegătorii care s-au prezentat la ultimele alegeri generale, probabil că mulți dintre restul românilor nici n-au auzit despre acest nou partid. Fenomenul s-a petrecut ca și cum, nici nu știm de unde anume, o forță misterioasă a întors un comutator nevăzut și, iată cum pe scena noastră politică, precum o gașcă de păuni porniți să se înfoaie, o serie de politicieni zgomotoși au început să-și dezvăluie mulțimii de gură-cască penajul multicolor. Și ce de mai culori: dacă le urmărești discursul zornăitor, prima impresie care te încearcă este faptul că nu prea le place logica, dar sunt de un radicalism care înfioară. Pe fondul unui naționalism țipător, anunță pe toată lumea că vor să crească politic în continuare și, drept urmare, se pregătesc să înlocuiască vechea gardă de politicieni. Un fel de ascensiune a unui soi de Arturo Ui. Dacă vă mai amintiți de piesa parabolă a lui Brecht…
Mulți dintre noi, probabil, nu suntem „pregătiți” să suferim de pe urma unei astfel de pierderi. Aproape că ne-am dori ca, peste noapte cumva, să nu mai avem de-a face cu marea majoritate a politicienilor noștri. Fără îndoială, nu mă refer aici la genul de fani necondiționați ai vreunui partid sau altul, ci îi am în vedere pe semenii mei care, în alegerile lor politice, țin în primul rând cont de rațiune. Cu aceștia îmi fac griji. Căci, sătui de evoluția politichiei autohtone, aceștia sunt primii care părăsesc sistemul și absentează de la vot. Gestul lor părând să fie unul din specia celor de factură rațională… Dar nu este așa! Prin acest fel de gest ei, de fapt, cauționează ascensiunea a tot felul de experimente politice. Și, din nefericire, a unora care pot avea evoluții îngrijorătoare pentru o democrație… Nimic mai adevărat, și-n continuare, că somnul rațiunii naște monștri. Iar ascensiunea unora putând fi chiar tragică…
Cu astfel de gânduri am privit înspre ultimul miting anti-mască, anti-vaccinare. În paranteză fie spus: pe când unul anti-acvatic? Și nu întâmplător deviez discuția spre ridicol. Căci marele miting anunțat a fost un fâs de proporții. Participanții, puțini la număr, iar ridicolul celor care au cuvântat m-au mai liniștit în legătură cu temerile mele: e puțin probabil ca păunii aceștia multicolori să ia locul vechii gărzi de politicieni. Probabil că vor sfârși pe limba lor, iar lumea îi va mai putea vedea la grădina zoologică, nu în piața publică!
Dar nu se știe niciodată…
Gheorghe SCORȚAN este sociolog și un foarte cunoscut cercetător în domeniul științelor sociale…
Facebook
WhatsApp
TikTok
