am ascuns momente luminoase în fiecare dezvelire de os și în fiecare acoperire ce i-a urmat, și care astfel și-a regăsit pentru mult timp culoarea. am dezvăluit părți din suflet și le-am lăsat să se vânture în cuvinte ce s-au desfășurat și s-au așezat în scrisori lungi, scrisori pierdute și ele în întunericul nopților lungi și albe găzduite în încăperi calde de mereu primitorul și disponibilul corp în fascinația lor ancorat
am așezat în închipuiri momente ce nu au trecut examenul realității, iar căderea le-a așteptat și le-a pus pentru totdeauna în vitrinele vieții pierdute acum și aici, între toate aceste fragmente și în fiecare reprezentare pe care fragilitatea bietului corp le-a putut pune în țesuturile lui
am cusut și mai apoi am descusut fâșii din epiderma subțire pentru a înțelege repetiția și firescul înțepăturii care își crește intensitatea durerii tăcând și smulgînd firișoare neînsemnate din sânge, din nervii ce scutură senzorii vii și lucioși, iar fiecare mișcare de ac în sedimentele cărnii a născut un cuvânt dintr-un țipăt mutat într-un cuvânt perpetuu, într-un scrâșnet ce păstrează corpul întreg în acest zvâcnet mut
am mișcat degete în lumină ca să înțeleg legănarea umbrelor lor
am făcut pașii cei curajoși înspre tăceri și spre fiecare dintre eliberările lor
am privit și mai apoi am întors acele priviri înspre mine și nu m-am văzut
am ghicit silueta desenată de mine în aer, am trăit des-figurările ei
am visat în lumina caldă de zi și în întunericul tot cald al fiecărei nopți ce a urmat acestor delicate mișcări. am vorbit și am spus despre ele în câte cuvinte am știut, în câte cuvinte am putut. mai departe m-am zidit în mine cu pietre tăcute și reci, și tot mai departe am văzut cum se dislocă toate aceste alcătuiri și cum se mută în teritoriile vaste ale căderii, în teritoriile ei mereu umede, mereu plate, mereu reci
am lăsat toate acele urme necesare prin care să fie cunoscut zgomotul propus de fiecare dintre alcătuirile mele. am cuprins în ele tot ce poate fi amintire sau poveste, sau un semn peste care mirarea cuprinsă în el să nu te lase să treci
GABRIEL ENACHE este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…