1.
Timpul
Timpul nu te așteaptă pe tine
Să îți schimbi respirația
Murdară de la toate zilele în care
Ai purtat-o prin locuri
Cu oameni poluați,
Nici să îți construiești zâmbetul.
Nu te așteaptă să îți aranjezi,
În funcție de culoare,
Dorințele pe rafturi
Ca să fie plăcute vederii.
Nici măcar nu te așteaptă să crești
Și să te cunoști,
Să îți spargi pielea cu efect de oglindă
În care îți e interzis să te uiți,
Și să pătrunzi în orice ar fi dincolo de ea;
Timpul nu așteaptă să îl lași să treacă,
Ci pur și simplu o face,
Ignorându-ți toate cererile,
Formale și informale,
Scrise la lumina lunii
Pe pământul rece,
Șoptite la urechea greșită
Sau strigate cu impertinență.
Degeaba încerci să îl prinzi de un picior
Ca greutatea ta să îl încetinească,
Tot ce faci
E să depinzi de el
Și de această strânsoare,
Pentru a exista.
Așa că de ce nu îi dai drumul
Și îl lași să își continue cursa
Împotriva oamenilor,
În timp ce tu îți schimbi respirația
Și faci tot ce nu ai avut timp
Să faci până acum?
Un desen de Ștefania PAVEL
2.
Fața
Încă îți poți vedea limpede
Fața încurcată
Pe care fulgerele ocupă prea mult spațiu,
Fața pe care o recunoști
Doar fiindcă niciodată nu ai cunoscut-o.
Și te întrebi
De ce nu poți scăpa de ea
Și de emoțiile ridicole
Pe care le trădează fără consimțământul tău,
De ce nu poți să o dizolvi
Și să o lași să curgă,
Cu grimase cu tot,
Pe drumul care a rămas,
Și va rămâne,
Neumblat,
De ce e singurul lucru din tine
Care nu vrea să se piardă printre visuri,
Printre ploi,
Printre sticle și suflete sparte pe podeaua
Plină de vânătăi,
Printre oameni care, în fiecare zi,
Mor și învie,
Învie și mor,
De ce refuză să te părăsească
Și,
Ca și cum ți-ai putea răspunde la asta,
Te întrebi de ce existența ta obscenă
Nu este cenzurată de mințile celorlalți
Și de mintea ta
Care îți permite să te vezi
La cea mai bună calitate video.
Îți amintești să te întrebi asta
De fiecare dată când îți vezi limpede, în oglindă,
Fața
Și luna pe care ți-ai pus-o la tâmplă,
Dar niciodată nu primești răspuns.
Facebook
WhatsApp
TikTok
