1.
Capsulă
Mă aflu la intersecția
unor noi pași, un melc
care trece dintr-o
cochilie într-alta. Mi-a
rămas strâmtă prima,
s-au lipit pereții de mine,
am pe piele urme
de tapet, de tablouri,
de miros de ani și de visuri
udate la rădăcină.
E momentul să deschid
larg geamul, să mă tot
ridic fără să privesc în jos.
E amețitor, iar podul e
îngust și nu-i croit
pentru toată lumea.
Mă trezește aerul tare,
cleios și concret și viu,
îmi injectează fiecare
por cu o energie
nebănuită, uitată
dincolo de cercul
pășit de atâtea ori.
Se va desprinde acul
de albină, dar neucigător,
ci proaspăt, mereu proaspăt
și mereu altundeva.
Un desen de Erica Oprea
2.
Scufundări
Apleacă-ți capul
ușor pe spate, până
vezi dincolo de cer
și de orice închipuire
deșartă, uită de
stânjeneala de a fi
fost altfel, prinde tot.
Alunecă în acest
vertij nebun, urcă
treptele în spirală,
ca-n visul tău repetitiv
și desprinde-ți
tălpile goale
de pe podeaua
asta șubredă.
O să-mi spui
că nu știi să înoți.
Ce contează? Ajunge
că știi să plutești.
Facebook
WhatsApp
TikTok
