DE DINCOLO DE STATUIA LIBERTĂȚII – Dana NEACȘU – Pe cine să mizăm și de ce; alegerile prezidențiale americane

Revista Atlantic scrie cu furie muribundă, da, Trump mai poate câștiga alegerile. Joe Biden, deși este favoritul alegerilor, are doar opt puncte în medie la nivel național deasupra lui Trump și similar în fiecare stat important. Dar realegerea lui Trump rămâne plauzibilă, chiar dacă doar pentru că rezultatul alegerilor din 2016 părea atât de neverosimil. Întrebarea deci rămâne: poate câștiga Trump din nou? Da, spune revista Atlantic, pentru că Trump are un aparat politic abil, care încearcă să răstoarne calculele politice din fiecare stat și să-i atragă pe alegătorii evanghelici, latini și negri, cei care fac diferența într-o cursă umăr la umăr precum cea dintre bunicul blajin Biden și bunicul pe Cialis, Trump. Cu siguranță, candidatul care preferă haos nu le face munca „strategilor” săi ușoară. La un miting săptămâna trecută, Trump le-a spus oamenilor din Erie, Pennsylvania, că ar prefera să fie oriunde altundeva decât în orașul lor pe care ei îl numesc cu mândrie „acasă”. 

 

Totuși, campania de realegere a președintelui face câteva lucruri care ar putea funcționa. Iată cele patru strategii pe care oamenii lui Trump le încearcă:

1. Mizează pe  Colegiul Electoral și nu pe populația largă. Președintele este bine poziționat pentru o altă victorie a Colegiului Electoral, dacă va putea atrage un stat sau două pe care democrații le-au câștigat ultima dată. Campania sa are ochii pe New Hampshire și Nevada, dar și pe o altă țintă, Minnesota, care are la fel de multe voturi la Colegiului Electoral ca și celelalte două combinate. Hillary Clinton a câștigat Minnesota cu doar 45.000 de voturi în 2016, iar astăzi Republicanii au mai multe fonduri electorale decât democrații ca să îi atragă pe cei indeciși.

 

2. Microtargeting alegătorii latini… Campania lui Trump trimite mesaje personalizate alegătorilor de origine cubaneză, columbiană, venezueleană și nicaraguană care pot fi receptivi la retorica antisocialistă a președintelui. „Este microtargeting clasic”, Trump urmărește principalele grupuri din sudul Floridei, sub avântul propagandistic al democrației directe. O temă a mesajului lui Trump este că el reprezintă un bastion împotriva ideologiei de stânga, susținută de personalități politice din America Latină. Imigranții din America Latină sunt, în general, religioși și conservatori din punct de vedere cultural, mai ales în Florida. Astfel, oricât de vulgar, un anunț publicitar care juxtapune imagini ale lui Biden și ale regretatului lider cubanez Fidel Castro, o figură urâtă în mare parte de blocul de vot cubano-american din Florida, care numără aproximativ 900.000, poate încă fi eficientă.

 

3. Păstrarea alegătorilor evanghelici… Creștinii evanghelici albi au reprezentat 20% din voturile din 2016. Astăzi, aceștia constituie doar 18% dintre alegătorii înregistrați, potrivit Centrului de Cercetare Pew. Unii sunt obosiți de Trump. El a primit 80% din votul evanghelic în 2016. Surprinzător, deși Trump este viciat fără nici o remușcare,  un sondaj Pew de la începutul acestei luni a arătat că sprijinul său în acest bloc electoral a scăzut cu numai 2 procente, la 78%. Această diferență este atât de mică, încât poate fi considerată o eroare de calcul.

 

4. Recrutarea de noi alegători… Democrații au trecut prin runde de blamare după înfrângerea lui Hillary Clinton. În cazul în care Biden pierde, o blamare similară va începe din nou. Deja, unii analiști indică incursiunile pe care Republicanii le-au făcut în înregistrarea alegătorilor ca o potențială problemă.

 

La mitingurile lui Trump, asistenții de campanie au verificat fiecare participant pentru a se asigura că susținătorii lui sunt înregistrați la vot. Biden a ales în mare parte să renunțe la mitinguri mari din cauza epidemiei COVID-19. În Florida, avantajul înregistrării democratice se reduce la aproximativ 134.000 de alegători, dintr-un total de peste 14 milioane de alegători. În schimb, la alegerile din 2000, democrații înregistrați în Florida îi depășeau pe republicani cu 379.000. În Pennsylvania, republicanii au redus din diferența de înregistrare a democraților de la 916.000 în 2016 la 687.000, deși sunt 9 milioane de alegători înregistrați în stat. Aceasta nu este o diferență mică, dar nici clară. Acum patru ani, Trump a câștigat Pennsylvania cu doar 44.000 de voturi.

 

Pentru toate aceste motive și pentru că Biden nu oferă nicio altă atracție, decât faptul că nu este Trump, se poate ca Trump să câștige. Dar, să nu uităm că Trump a câștigat în mare parte pentru că era Hillary Clinton. Eu sper că această referință negativă să fie călăuzitoare și în 2020 și să-i cauzeze lui Trump pierderea alegerilor: el nu este Hillary, corect, dar ce e el, e obositor: el este doar un mafiot mărunt împins pe scena națională printr-un noroc chior și prin interesele meschine ale elitei de 1%. 

 

DANA  NEACȘU este doctor în filosofie, lector de drept la COLUMBIA LAW SCHOOL, din New York, profesor adjunct la BARNARD COLLEGE – Columbia University, dar și dâmbovițeancă de pe malurile Ialomiței…