CULTURA ONLINE – Daniel TACHE – Redresare, reziliență și alte re-uri

Pentru că ieri a fost sâmbătă și citeam un articol despre cum măsurile din PNRR vor schimba definitiv (pentru a câta oară?) fața sistemului de educație din România, că fondul au mai încercat să-l schimbe și alții, dar degeaba, m-a lovit deodată cuvântul „reziliență”. Adică l-am tot auzit în ultima vreme, dar de această dată, sonoritatea lui misterioasă, menită parcă să ascundă tainice promisiuni, mi-a atras atenția, îmbiindu-mă să-i aflu sensul.

   DEX-ul nu prea m-a ajutat, zice că e ceva care are legătură cu rezistența materialelor: „Mărime caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitările prin șoc, egală cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat pentru ruperea la încovoiere, prin șoc, a unei epruvete și valoarea inițială a ariei secțiunii transversale în care s-a produs ruperea respectivă”. Dar tot DEX-ul zice și că termenul vine din franceză, așa că am căutat definiția din Larousse. Și iată ce am aflat că înseamnă: „Caractéristique mécanique définissant la résistance aux chocs d’un matériau. (La résilience des métaux, qui varie avec la température, est déterminée en provoquant la rupture par choc d’une éprouvette normalisée.)

   

   Psychologie 

Aptitude d’un individu à se construire et à vivre de manière satisfaisante en dépit de circonstances traumatiques.

 

   Écologie

Capacité d’un écosystème, d’un biotope ou d’un groupe d’individus (population, espèce) à se rétablir après une perturbation extérieure (incendie, tempête, défrichement etc.).

 

   Informatique

Capacité d’un système à continuer à fonctionner, même en cas de panne.”

 

   Pentru că vremea în care trăiam într-o imensă uzină a apus, iar cea în care ne vom uploada conștiințele în cloud n-a venit încă, m-am gândit că, în contextul pandemiei, sensul cu care este folosit cuvântul în documentele naționale și europene este cel din ecologie. Adică reziliență ar însemna restabilire, revenire la cursul inițial.

   Când să răsuflu ușurat, dar și fericit că am învățat un cuvânt nou, m-a lovit altă mirare… Totuși, ce diferență este între redresare și reziliență/restabilire? Că francezii, de exemplu, zic că redresare și restabilire sunt sinonime.

   Am căutat în documentele europene termenul pe care românii l-au tradus prin „redresare” și am găsit „reprise” și „recovery”. N-o fi termenul românesc echivalentul ideal (redresare = aducere sau revenire la poziția, la funcționarea etc. normală după o perturbație accidentală. Fig. Aducere sau revenire pe calea cea bună), dar sensul cam acela e. 

   Cu părere de rău că n-am putut să le reproșez alor noștri că n-au găsit termenul potrivit, singura concluzie logică la care am ajuns este că, pentru a ne putea reveni/relansa/redresa/recupera/relua cursul firesc după această pandemie, e musai să ne exprimăm pleonastic. 

   Și da, exprimarea pleonastică este o caracteristică a stilului juridic, dar asta nu o face mai puțin deranjantă.

 

DANIEL TACHE este doctor în filologie, critic, istoric literar și eseist, profesor la Colegiul Național „Constantin CARABELLA”, din Târgoviște…

Distribuie:

Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro