Educatie

Să nu ne „ferim” de cuvintele adesea ocolite de falsele cronologii contemporane… OCTAVIAN SOVIANY este unul dintre marii scriitori ai literaturii de azi. A fost tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, maghiară, polonă, slovenă, bulgară etc. S-a spus că este unul dintre cei mai plini de substanță născocitori de istorii pe care-i avem. Pe … Citește mai mult

Satao, de Radu Nițescu, Casa de Editură Max Blecher Sunt greu de găsit cuvintele care să poată să spună firesc despre tăceri, despre rătăciri și despre însingurări așa cum o fac poeții, așa cum o fac cuvintele poeziei, așa cum textele lor reușesc să imprime aceste semne, aceste urme ale durerilor liniștii, ale liniștii care … Citește mai mult

Ademeniți de soare, golf și bani, aliații fostului președinte Trump au format un univers alternativ care se învârte în jurul lui la Mar-a-Lago. De când a părăsit Washingtonul, în ianuarie, Donald Trump și-a petrecut cea mai mare parte a scurtei și controversatei sale post-președinții amplasat în ceea ce Karl Rove (guru conservator) numește „Cetatea Solitudinii” … Citește mai mult

De câteva decenii, cea mai mare parte a artei nou create a încetat să mai reprezinte ceea ce era fixat deja în mentalul colectiv în sens de artă, îndepărtându-se din ce în ce mai mult de sensul clasic, tradițional. Bineînțeles, se mai face pictură, se mai face sculptură, însă mijloacele de expresie încep să iasă … Citește mai mult

Astăzi, în cadrul buletinelor de știri, vom vedea imagini cu coloane de mașini care circulă bară la bară pe drumurile patriei, mergând spre destinațiile de relaxare. Valea Prahovei, Vama Veche și alte locuri de pe litoral, etc… Aceste deplasări sunt înlesnite de „weekendul prelungit” ca urmare a sărbătoririi Rusaliilor, adică Praznicul Pogărârii Sfântului Duh. Pentru … Citește mai mult

Chelios-păros    „Chelios -păros” este o expresie des întîlnită în discursul politic rusesc, ea face referire la faptul că succesiunea liderilor de stat în Rusia asigură alternanța dintre un personaj atins de calviție cu unul ce posedă o bogată podoabă capilară. Acest tipar poate fi observat începînd cu 1825. Să facem o mică verificare invers … Citește mai mult

Capul parcă i se dilata şi simţea o greutate smintită la tâmple… Dar cum să i se dilate capul, când afară e un frig de nu-ţi vine să-ţi „arunci” nici degetul în bătaia vântului? O fi posibil ca propriul ei cap să contrazică legile fizicii? Oricum, în capul unei femei (e şi ea om!) pot … Citește mai mult

  Să ne imaginam că deodată ne aflăm într-un „joc”, făra a ști ce joc este sau ce reguli are. Suntem aici împreuna cu alți indivizi, în situații similare. Și vrem sa gasim o „ieșire”. Suntem pe un teritoriu unde „legile” nu mai sunt aceleași. Ele sunt create de „constructorul” jocului.  În acest moment, nu … Citește mai mult

Norii  note despre nori și despre așezările lor în text Cerul desenează perfect și îi acceptăm formele de fiecare dată, îi așezăm în cuprinderea minții fiecare desfășurare de linii, de contururi, de forme vizibile sau doar sugerate. Am urcat și m-am așezat pentru o vreme în nori, în locul de unde deseori eu privesc și … Citește mai mult

Sâmbăta, 19 iunie 2021, pe parcursul întregii zile,  Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște și Asociația “Dar Development” vă invită la Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, unde puteți admira șapte costume tradiționale, atâtea câte fiice au avut Maria, nepoata lui Antonie Vodă din Popești, și Constantin Brâncoveanu (1688-1714), domnul Țării Românești, alături … Citește mai mult

   A 25-a oră este un film realizat de regizorul francez Henri Verneuil, în 1967, după romanul autobiografic omonim al scriitorului român în exil Constantin Virgil Gheorghiu, apărut în anul 1949. Am văzut filmul pe caseta video înainte de Revoluție, dublat de Irina Nistor. Cartea am citit-o prin 1998. Am găsit-o la buchiniștii de la … Citește mai mult

E în fire majorității oamenilor să-și dorească să știe că undeva, în apropiere, se află alți oameni, a căror prezență le dă sentimentul reconfortant că nu sunt singuri. Astfel, avem o anumită imagine despre cei din vecinătatea noastră. Cum sunt ca oameni, ce ocupații au, cum relaționează cu ceilalți, ce fel de familie au, dacă … Citește mai mult

Un fluturaș de noapte s-a învârtit în jurul veiozei. Mic, urâțel, cenușiu cu negru, și-a tremurat aripioarele peste poza nepotului, a icoanei Maicii Domnului, s-a pârlit pe becul încins. Ce-i cu tine, năucule. Vei fi fiind vreun sol? Vrei să-mi comunici ceva? Vrei să mă înghii (îmbii) la scris? A dispărut? Unde te-ai dus? Asta-i … Citește mai mult

M-am trezit de dimineață. Mă trezise un sunet, un vis care ar fi putut fi real sau doar în mintea mea.  De fapt, am renunțat de mult la obsesia de a discerne ce e în mintea mea și ce este real. Evident totul este real. Ceea ce visez este real. Dacă nu ar fi real, … Citește mai mult

„De din vale de Rovine / Grăim, Doamnă, către Tine…” Marin rămase uitându-se în gol la foaie. Tresări, auzind bocancii grei cum se apropiau, pe holul lung și întunecat. Gardianul se opri lângă gratii: „Ce-i scrii, Marine? Romane?”, întrebă râzând ironic și își continuă drumul. „Nu din gură, ci din carte…” își aminti Marin versul, … Citește mai mult

Am devenit destul de devreme conștientă de faptul că am darul condeiului și-am înțeles repede că doar munca face din har o cunună. Am scris mult! Am scris când mi-am dorit, când nu mi-am dorit, când mintea mea era goală și-am scris și când inima mea era prea plină. Atunci când nu scriam, citeam. Pentru … Citește mai mult

Politicianul român mai are puțin și se bagă ostentativ direct în dreapta Tatălui. În mintea lui de parvenit, adesea și de semidoct, el e acolo, mereu pe listă, cu heruvimii și „serafinii” lui de vază. Are gardă de corp, mașină cu șofer, pensie specială și e rudă cu văru’ unui procuror sau ceva persoană importantă. … Citește mai mult

1.O statistică din 1947… Având drept sursă documente aflate în cadrul Fondului Primăria oraşului Târgovişte, aflăm că în acel an, locţiitorul subşefului Statului Major al Comisiei Aliate de Control, colonelul Malohovschi, îl însărcina pe locotenentul Svîrcov să adune date statistice de la Primăria din Târgovişte, probabil în vederea jafului organizat ce urma să ne secătuiască … Citește mai mult

Era vacanța de vară. Și în vacanțele mele, mereu erau treburi la care participam, mai de voie, mai de nevoie (mamaia și mami nu se puteau descurca singure, bărbații fiind la muncă), mai cu un interes pecuniar. Așadar vara eram la cules de prune, când cele de vară, apoi cele de toamnă, apoi la vie, … Citește mai mult

HOCUS-POCUS! Dacă citesc o carte care îmi place mult, la ultima pagină eu îi mulțumesc scriitorului pentru ea și, chiar dacă el este mort, îl rog frumos să mai scrie una! Și el, în mintea mea, mai scrie una!    FORME ALE DURERII… Vorbeam astăzi cu o doamnă al cărei soț murise de trei ani. Mi-e … Citește mai mult

    Aristotel este cel care deosebește între esența unui lucru și ceea ce i se „opune” acesteia, adică accidentul. Esența reprezintă acel ceva care este și definește sau stă la baza lucrului respectiv, iar fără această esență lucrul se dizolvă, dispare. Accidentul este acea caracteristică a lucrului care poate fi sau nu poate fi, se … Citește mai mult

Scriam, cu câțiva ani în urmă, despre un OM pe care-l știam în orașul nostru dintotdeauna și pe care îl cunoșteau zeci de generații ale Târgoviștei. Profesorul Ioan N. RADU, campion mondial, dascăl de elită, profesor înțelept, conducător al școlii dâmbovițene… Scriam, deci, „gânduri despre un foarte tânăr prieten”… Acum, Domnul Profesor e într-o lume … Citește mai mult

Mirobolantul PNRR va constitui, pentru multă vreme, un referențial pentru ceea ce înseamnă superficialitate în treburile publice. Căci, începând cu chestiunile de redactare și pănă la evidența stridentă a unor interese partizane, care nu aveau ce căuta într-un asemenea proiect, probabil că superficialitatea va fi factorul dătător de seamă pentru majoritatea aspectelor cu probleme din … Citește mai mult

În fața mea este carnetul de note din clasa a IV-a, învelit în hîrtie albastră, decolorată acum și cu o etichetă pe care e scris caligrafic numele meu. Carnetul e plin de note și de medii. N-am fost un elev slab, premiul III în fiecare an de școală primară. Părinții mă voiau de premiul I … Citește mai mult

În anul 1908, cuplul Elisa și Ion I.C. Brătianu achiziționa de la un membru al familiei Fălcoianu un teren întins „plantat cu arbori seculari” pe strada care purta numele lui Lascăr Catargiu, unul dintre adversarii liberalilor din secolul anterior (astăzi, strada Biserica Amzei). În acel loc, marele arhitect Petre Antonescu, un apropiat al familiei Brătianu, … Citește mai mult

Cum spuneam în introducerea la primul episod al acestui jurnal, las aparatul de note pentru ediția în volum. Uneori însă, unele precizări sînt necesare și acum, mai ales că, uneori, eu însumi am făcut eforturi de memorie care să descifrez unele notații. De pildă, mă întrebam de ce a citit Mihai Ursachi trei scrisori ale … Citește mai mult

Senzaţia, pornind de la Sontag, că un timp, nu ştiu cât de lung, am trăit, cel puţin o parte a lumii, o viaţă camp: orientaţi către stil, ornamente, estetism, dezangajare; o existenţă între ghilimele, o fiinţă care se joacă – extravaganţă şi poză. Şi că toată mişcarea asta de azi, căreia-i putem spune anarhism modern, … Citește mai mult

Și se apropia, după 41 de ani, în plină pandemie și sub apăsarea învățământului online, chiar ea, pensia… La început de iarnă, în fiecare an, „am stat de povești” cu elevii mei despre… existență. Tot mai grea încercare! Existența înseamnă, pur și simplu, doar trecerea noastră prin viață? i-am întrebat eu, de fiecare dată. Jean-Paul … Citește mai mult