Educatie

lui Ioan Groşan   Ultimul Război Mondial s-a încheiat tîrziu de tot în România. Cînd să aflăm vestea cea mare, tocmai s-a defectat radioul cu galene, iar după cinci ani de reparat la el, nu mai avea cine să-l asculte: ai noştri dispăreau care-ncotro într-o direcţie necunoscută. O dată într-un an, primeam cărţi poştale cu … Citește mai mult

    O rețea presupune o continuă țesătură, o resursă permanentă de noduri, de intersecții și de legături ingenioase, dependente unele de altele și cu multe și diversificate legături și alăturări între ele, între fiecare punct de fugă și de întoarcere prins și așezat în stările acestea ale lor, în structura aceasta care crește și se … Citește mai mult

    Încerc în cele ce urmează un exercițiu imaginativ. Deci, nu am pretenția nici de a fi un expert în economie, nici în sociologie. Este vorba doar despre o incursiune în „imaginarul real”. Punctul de plecare, în schimb, este unul pur real. Adică, ține de teoria științifică acceptarea faptului că economia și sociologia – ca … Citește mai mult

  Ne facem loc printre evenimente, grăbiți, taciturni… Ne bucurăm de trecerea unei zile, în așteptarea alteia. Alergăm disperați să bifăm încă o noapte dormită, încă un meci văzut, încă o bancnotă cheltuită. Ne arde la lingurică să treacă timpul în așteptarea unui „ceva” important, extrem de important. Și „ceva”-ul se-ntâmplă, dar între timp a … Citește mai mult

În ultimele zile, agresiunea Rusiei din Ucraina a intrat într-o nouă fază. S-ar părea că, adaptându-se situației din teren, armata lui Putin a intrat într-o nouă etapă, ceea ce a avut drept consecință faptul că a început să câștige teren în defavoarea armatei ucrainene. Este evident că în Donbas luptătorii ucraineni sunt într-o situație extrem … Citește mai mult

  1.Eu sunt Ave!   Și am șapte săptămîni. M-am născut dintr-un sîmbure de avocado pus în pămînt și stropit cu apă. Prin urmare, strămoșii mei sînt greci, dar eu sînt născut aici. Știu toate astea de la omul care stă de vorbă cu mine. Mai vorbesc cu copacul din spatele meu, cînd e deschis … Citește mai mult

Astfel de experimente, în care mişcarea arborescentă a cuvintelor cheamă mişcarea realităţii, au fost, fără discuţie, un eveniment al evoluţiei romanului: „Afară plouă, afară mergi prin ploaie cu capul plecat, ocrotindu-ţi ochii cu mâna şi totuşi privind înainte, la câţiva metri înainte, câţiva metri de asfalt ud; suflă vântul printre frunze, mişcând crengile toate într-o … Citește mai mult

   Liha mi ti în limba bulgară înseamnă „mi-e silă, m-am săturat” și-a dat în limba română cuvântul lehamite. A i se face cuiva lehamite, am citit eu pe undeva, înseamnă a se simți scârbit, dezgustat de ceva, dar și a se fi săturat, plictisit sau obosit de ceva. Zici, deci, mi-e lehamite și asta … Citește mai mult

Se dedică lui Liviu Antonesei, povestitor dedicat      Ușa se deschide. Ușa se închide. Tovarășul intră. Trage scaunul. Se așează. Apoi:    – „În gară la Rădăuți / Ți-am permis ca să mă fuți.” Tare, tare de tot…    Tiberiu Ionașcu este trezit din reverie. Deschide ochii. Nedumeriți, lipsiți de privire. Par să caute un reper în … Citește mai mult

   Posibilitățile și capacitatea literaturii de a spune mai departe, de a spune despre ce urmează și despre cât mai multe dintre stările vii ale viitorului nu s-au oprit niciodată, nu și-a lăsat niciodată cuvintele să lâncezească, să se așeze sau să își oprească posibilitățile de interpretare. Se naște astfel și se impune cititorului un fel … Citește mai mult

   Am mai scris câte ceva despre tehnologie și ceea ce aduce ea în viața noastră. Ce m-a determinat să revin este o imagine care mi-a atras atenția în tren: în compartimentul în care am stat toți cei pe care îi aveam în câmpul vizual erau cu ochii în telefon. Într-o lume mai populată, mai dinamică, … Citește mai mult

   M-am reîntâlnit cu locuri, timpuri şi amintiri care mi-au dau o stare de nostalgie. Pentru că niciodată nu va mai fi ceva care s-a încheiat. Dar nostalgia e fiindcă a depins de alegerea mea ca acel ceva s-a sfârşit…    Acum, chiar acum, pentru unii începe un nou capitol de viaţă şi se încheie … Citește mai mult

George Bacovia, 4/16 septembrie 1881, Bacău–22 mai 1957, București… „Socotit în timp, Bacovia rezumă anticipat epoca noastră, prin influenţa unor mijloace artistice secundare; iar universul său poetic rămâne, tipologic, ca un obsedant şi neliniştitor document moral.” – Vladimir Streinu.    „Legenda bacoviană a şi creat contrastul necesar caracterizării psihologice a lui Bacovia, marele, esenţialul, neegalatul … Citește mai mult

1.Ionuț  CRISTACHE, prozatorul a două culturi…      Obișnuit de mai multă vreme cu cititul selectiv, ar fi, poate, de neînțeles de ce o carte precum „NERO brac german”, mi-a captat atenția și admirația, producîndu-mi o mare și plăcută surpriză. Cartea poartă semnătura unui autor, Ionuț Cristache, înzestrat cu virtuți de mare prozator, în care … Citește mai mult

balans firești nefirești aplecări în jocul balansului permanent și neobosit între viață și vis tună, iar vuietul acesta îndepărtat vorbește despre ploi care sunt, despre ploi ce au fost și despre răsădirile toate ce sunt necesare de după ascuțișul întins al acantei fără miros din grădina năpădită de iarbă simțul întins peste fire de aceste … Citește mai mult

COMUNICAT DE PRESĂ Noaptea Muzeelor la Sate sau Nocturna Rurală 2023 Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR) anunță în premieră organizarea unei nocturne rurale adresată muzeelor, caselor memoriale și altor entități culturale și religioase din spațiul rural românesc. Prima ediție a Nopții a Muzeelor la Sate va avea loc în anul 2023, cel mai … Citește mai mult

George Ivanovich Gurdjieff a fost un filosof, mistic, profesor și compozitor rus de origine armeană și greacă. Gurdjieff a relansat ideea că majoritatea oamenilor nu posedă o conștiință unificată și astfel își trăiesc viața într-o stare de „somn de veghe” hipnotic, dar că este posibil să se trezească la o stare superioară de conștiință și … Citește mai mult

Am avut elevi speciali, îmi amintesc de ei, îi urmăresc, plecați prin lumea largă, mă bucur să aflu că au ajuns acolo unde bănuiam în urmă cu ceva ani, atunci când toți eram mult mai tineri și mai fericiți. Din arhiva mea de profesor de…  filosofie, logică, economie și sociologie v-am propus gândurile lor despre … Citește mai mult

Adesea, când trec pe lângă case pe care le văd părăsite, încep să curgă întrebările în mintea mea: cine le-a construit, cine le-a stăpânit, ce s-a întâmplat cu proprietarii, dacă au avut urmași? Starea caselor îmi mai spune multe alte lucruri care îmi sporesc tristețea. Mintea mea reconstruiește, pe baza presupunerilor, imaginea interioarelor, a curții, … Citește mai mult

Cățelușa noastră are un spațiu unde poate dormi și mânca. Anume îi duc mâncare acolo ca   s-o învăț. Acolo îi duc și apă. Dar ea vine și doarme făcută colac la ușă: pe ploaie, pe frig, pe gheață. Trebuie s-o pășesc când ies afară. „Dă-te, mă, mai încolo”. Dar ea mârâie fericită: „Las că știu: … Citește mai mult

   Scriu aceste rânduri târzii la 2 noaptea, în liniște aproape totală. Îmi aud doar respirația și țiuitul continuu din urechea  stânga. Aș putea să-mi pun căștile și să ascult muzică. Prefer însă liniștea sub orice formă ar fi ea. Puține lucruri sunt atât de eficiente precum lipsa stimulilor auditivi.    Majoritatea oamenilor găsesc că e … Citește mai mult

   Sunt oameni pe care-i atingem fără să-i simțim și oameni care aproape ne posedă ființa fără să ne fi atins vreodată. Noi doi cred că ne-am simțit în multe vieți, căci acum, uneori, ființele noastre devin un singur bulgăre de simțire. Am crezut că-i doar în mintea mea, dar ne-am apropiat ș-ai simțit și … Citește mai mult

   Preocupată de o întâmplare din zilele trecute, cea cu leul scăpat din cușcă, de dimineață    m-am trezit cu un gând îndrăzneț: relația dintre  cuvântul pronunțat cu obstinație și imaginea care îi urmează în mod paradoxal, aievea,  nu este  neapărat o coincidență, ci rezultatul unui algoritm universal… Și uite că, în același mod paradoxal, aud la … Citește mai mult

   Încă din anul 1909 Târgovişte era alimentată cu apă din izvorul Rătei, printr-o conductă de aducţiune de 50 km, a cărei capacitate de transport era de 2800-3000m³/zi, cu o presiune de 8 atm. şi care asigura fără probleme consumul de apă al oraşului.    Problemele aprovizionării cu apă au început atunci când Primăria a … Citește mai mult

După o sută de ani, o ploaie de vară mă ţine strîns de mînă, mă trece strada, mă aduce acasă. „Hei! zice, de-acum te las că încep să mă înseninez. Da, dintr-o dată, ce vrei?, aşa sînt eu programată!” Aud elefanţii lui Hannibal cum tropăie, cum demolează orașul, poartă cu poartă cărămidă cu cărămidă. Aud … Citește mai mult