Văzduhul a fost făcut cu boltă ca să aibă loc păsările – asta e credința mea. Să aibă ele unde-și întinde aripile neobosite: între crinoline de bujori și albastrul topit; între cuiburi noduroase și slava cerului; între frunzișuri cu nume populare și pierdutul de azur – care are boltă, după cum am zis. Între astea … Citește mai mult
1.Reamintiri… De la Buddha citire Nu știu dacă sutra pe care o citez este atribuită direct lui Buddha sau aparține unuia din urmașii săi, dar mi se pare deosebit de interesantă și importantă, așa că mă bucur că am găsit-o notată într-unul din caietele mele care păstrează urmele unor … Citește mai mult
Una din prietenele mele este Uşa. Mătuşa Uşei este Poarta, cu care, însă, nu-s bun prieten, – cum nu sunt portăreii cu uşierii. De altfel, chiar şi prietenia mea cu Uşa mai scârţâie, din când în când: când o trântesc sau o forţez. De forţat, ce-i drept, n-am prea forţat-o, dar câte-un umăr greu tot … Citește mai mult
stau și scriu vrute și nevrute, în scop terapeutic, sperând că la un moment dat vor găsi propoziția care îi va salva sau le va schimba viața e același lucru ca atunci când mănâncă fortune cookies ca să găsească răvașul miraculos înseamnă că și scrisul îngrașă înseamnă că oricât ar merge la sală sau ar … Citește mai mult
Mărgelușa Un motan portocaliu face un scandal hazliu, se tânguie-n pustiu, la ușă, să primească o mărgelușă… Să-l uimească, s-o dreseze, să o-nvețe să danseze! Și luciul ei să oglindească purtarea lui cea vitejească! Culise Doarme lung, întors, în fân, rege mag, motan bătrân, solemnul Culise, huruind un car cu vise… A-nsemnat, … Citește mai mult
Duduia Anca și statul subteran Practicată în draci între alegeri, corupția este aprig atacată în timpul campaniilor electorale. Și cum azi România este bumbăcită de pumni electorali, corupția pare la mare ananghie. Sanchi! Cele mai aprige atacuri împotriva ei sunt lansate din cartierele generale ale unor trusturi de presă cu proprietari/investitori majoritari care … Citește mai mult
Femeia stătea întinsă pe pat. I-a apropiat oglinda cu rama argintie, înnegrită de vreme, de față, apoi a întors-o spre el. Pe luciul oglinzii apărea doar chipul său. Nimic altceva. Nicio urmă de respirație. De parcă ultima respirație a femeii i-ar fi desenat chipul. Nu a cunoscut-o prea bine deși l-a născut. Nu aveau nimic … Citește mai mult
PAS DE DEUX, de Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Editura Humanitas Desăvârșirea unei apropieri ar putea să fie însoțirea împreună cu fiecare dintre dezlegările disponibile mai departe pentru a (ne) putea așeza și continua călătoria împreună cu urmările ei, cu (ne)așteptatele senzații, sunete, imagini și cuvinte care vin, care nu se mai opresc odată pornită povestea … Citește mai mult
Am scris, adesea, despre elevii mei de „elită”, din cele peste 40 de generații de „Carabellă târgovișteană”, cărora le-am fost dascăl. Sunt foarte mulți, lumea e plină de ei, din păcate mai mult decât țara. Îi reîntâlnesc, uneori, vin la revederile de 10, 20, 30 de… ani, sunt sclipitori, intelectuali de mare valoare, frumoși, … Citește mai mult
Muzeul Literaturii Române îmi stârnește multe amintiri, mai ales celălalt sediu, din bulevardul Dacia. Cel mai des mă duceam acolo, la terasă sau la Groapă, și-mi aduc minte de prieteniile de-atunci, de scriitorii care stăteau singuri la masă, voaiori, de cei în trecere, care veneau doar să-ți dea cărțile lor, de vorbăreți, certăreți sau vedete. … Citește mai mult
Fiind mereu bombardați cu imagini spectaculoase și evenimente ieșite din comun, banalul pare să treacă adesea neobservat, pierdut în cotidian. Totuși, pentru cei obișnuiți să privească dincolo de prima impresie sau de ce este evident, pentru artiști, banalul reprezintă o sursă inepuizabilă de inspirație și un teren fertil pentru explorarea creativității. Într-o manieră personală, … Citește mai mult
Călătorim sau ne aflăm în trecere prin diferite locuri care au să ne spună ceva, în această călătorie care este viața. Lucrurile pe care le întâlnim nu au un sens static, acela de a le privi. Toate aparțin timpului nostru aici. În același context, ceea ce ne leagă între noi, ar trebui să fie … Citește mai mult
Here we go again. O luăm de la capăt. Vorba fraților Carpenter, ea, Karen, solistă talentată, cu o voce de înger, candidă și melodioasă și fratele ei, Richard Carpenter, compozitor și pianist virtuoz. Din păcate, în ciuda succeselor internaționale, a melodiilor compoziție proprie, care au fost în vârful clasificărilor (the Billboard Hot 100 charts și … Citește mai mult
Filosofia şi friptura Sunteţi de acord, doamnelor şi domnilor, că de cele mai multe ori unda de iubire trece şi prin stomac? Ce să facem dacă suntem oameni şi tot ceea ce este omenesc ne este aproape! După atâtea feluri de mâncare, eu cred că din când în când vine un moment în … Citește mai mult
Rainer Maria Rilke s-a născut pe 4 decembrie 1875, la Praga și a murit pe 29 decembrie 1926, în Elveția. A fost unul dintre cei mai mari poeți de limbă germană. a scris și povestiri, un roman și studii privitoare la artă și cultură. A făcut numeroase traduceri în germană din literatura și lirica … Citește mai mult
să nu uit să vă spun ceva eram singur într-o lume plină de lumină, plină de voci și de cuvinte ale lor neînțelese, de povești care erau păstrătoare pe alocuri de umbră, și simțeam acea singurătate ca pe ceva ce nu trebuie spus, care nu trebuie scris niciodată, ca pe un secret care va rămâne … Citește mai mult
Trăiesc ce-mi imaginez, nu-mi imaginez ce trăiesc, imaginația este propriul personaj al Eului din Eu. Tresar! Mi-a bătut în geam primăvara, în șoaptă mi-a spus să mă bucur de Ea, de renașterea Ei, de fecunditatea din nețărmurita-i viață divină. Am zâmbit și mi-am făcut semnul crucii, așa îi mulțumesc Divinității, Celui de acolo de … Citește mai mult
Vineri, 17 mai, Târgoviște, sala Hugo Wolff a Teatrului Tony Bulandra – lansarea cărților Ceasornic fără minutar, Gabriela Cristache și Lumea văzută de la Târgoviște, Ionuț Cristache… Oricare ar fi fost obiectivul discursului dumnealui, domnul Mihai Constantin Ranin, directorul instituției, a adus în lumină o perspectivă pentru care îi mulțumesc – dacă există doar viitor, … Citește mai mult
Se încheie luna mai și nu mă mai opresc din mirări. În afara faptului că viața încă merge mai departe, sunt surprinsă redescoperind oamenii cu gândurile lor, ceea ce arată sau ascund, rostirile lor, sentimentele trecute, prezente ori presimțite, vechiul amestecându-se cu noul la tot pasul, speranțe și temeri de care aproape uitasem, planurile, … Citește mai mult
Nu, pentru noi Radu Părpăuță nu a plecat, chiar dacă e pe undeva, printre îngeri, și le spune povești… Mai avem încă multe dintre gândurile lui de ieri și continuăm, o vreme, să vi le spunem… Cu un colț de lacrimă… În 1961, la Congresul XXII al PCUS, cînd se discuta „lichidarea consecințelor … Citește mai mult
În adâncul oceanului, departe de năvoade și plute, pe vremea când Dumnezeu sufla viață peste țărână, toate creaturile apelor s-au strâns la un loc, îngrijorate de noua invenție a creatorului. Bârfele deja se răspândiseră în toate mările lumii și-n toate bălțile cu mormoloci. Se zvonea că avea să apară o ființă monstruoasă, atotstăpânitoare, cu chip … Citește mai mult
Creștem prin imitație și ne dezvoltăm prin admirație, așadar, este esențial ce imităm și ce ni se oferă spre admirație. Să ne uităm în jur, cam ce văd copiii și nepoții noștri și să îi întrebăm pe psihanaliștii atât de în vogă azi, specialiști în instincte și în subconștient, discipoli fervenți ai lui Freud … Citește mai mult
Ca urmare a modificării legii care stabilea modul de constituire a bugetelor locale, din 8 iunie 1945, Primăria aproba un nou regulament de stabilire a taxelor și impozitelor comunale, prin care, de pildă, fiecare angajat din sectorul privat plătea un impozit de 1000 de lei anual. Posesorul de cai plătea anual, pentru fiecare cal … Citește mai mult
Dintre toate vehiculele distopice create de realitățile frontului ruso-ucrainean, cel mai răspândit tip tinde să devină „tancul-țestoasă”. Creat ca urmare a eforturilor de a găsi o soluție practică și ușor aplicabilă chiar pe linia frontului la supărătoarele atacuri ale dronelor ucrainene, tancul cu carcasă suplimentară și mijloace de bruiere a dronelor, poreclit din cauza formei … Citește mai mult
Coordonatele vieții Datorită meseriei pe care o am, întâlnesc numeroși tineri zilnic. Uneori pot spune că și din cauza meseriei pe care o am, întâlnesc numeroși tineri. Cândva, când și eu eram pe băncile școlii, într-o universitate, un mare profesor pe care l-am avut, academicianul Alexandru Surdu, ne numea pe noi studenții, pacienții săi. M-am … Citește mai mult
De răsfoit dosarele crimei perfecte. În cer, pe scripeți, suie candeli cu melasă. Strada-i devalidată de zăpadă și efecte. Ard lumînări în rochii de mireasă. De amintit, de plîns și de urlat. Cei vii, ca morții duși cu sacul ori cu preșul, au rătăcit culoarul de intrat. Spun da și nu. De vină este leșul… … Citește mai mult
Cartea din vis Fiecare poartă cu sine un neadevăr menit să-i deslușească mișcarea încâlcită a lumii sublunare. Acesta se numește adevăr și ține până când apare altul. Destinul său pare a fi ciocnirea, rând pe rând, atât cu adevărurile agresive ale celorlalți, luate în parte, cât și cu adevărul depresiv al tuturor, luați laolaltă… … Citește mai mult
Ca orice poveste, menită să fie „mufată” cât mai acaparator la atenția cetățeanului mioritic, și cea care rulează de câteva zile pe mai toate ecranele TV, este una cât se poate de simplă. Se face, mergând pe firul poveștii, că un Căpcăun corupt și nesătul, din stirpea de neatins a noilor securiști, este dat în … Citește mai mult
O mierlă ciugulea o bucată mică de mămăligă, pe gazonul tuns scurt. Se uita, arar, în jur. N-o deranja deloc zgomotul făcut de buldozerul de peste gard. Parcă îi săreau bucățele mici din cioc, erau firimiturile de mămăligă. De fapt, asta mi-a atras atenția. Am zîmbit. „Mai vrei o bere?”, m-a întrebat chelnerița, Domnica. I-am … Citește mai mult
Ah… ce ți-e dragostea fără un strop de imposibilitate; fără un pic de dramă și fără licărirea nebună. Eu nu am cunoscut încă o îndrăgosteală așezată sau lipsită de cutezanță. E drept, nici nu am trăit suficient, dar tind să mă holbez, dintr-un obicei vechi și prost. Zicând acestea, nici azi nu am parte … Citește mai mult