BARBARA: Ce caut eu, Cesare, o inuptă, în cercul vostru de masculi, mai mult sau mai puţin hirsuţi şi cu atât de insolite nume, – evocându-mi, unele din ele (auzi şi tu: Da-ti-si, Da-rap-ti, Fe-lap-ton), nu ştiu ce hăuri scite, ce neguri cimeriene… Şi nu crezi că acela de Ferison, Cesare, ni-l dezvăluie pe aspru-i … Citește mai mult
Maia Morgenstern, cea mai cunoscută actriță din România, recunoscută internațional prin filme de top, ca Patimile lui Hristos, Regizorul Mel Gibson, și prin numeroasele roluri de la TNB și alte teatre, sărbătorește astăzi un nou premiu, de toamnă. Este vorba despre Premiul pentru Cea mai bună interpretare a ediției din acest an a Festivalului Bucharest Best Comedy Film 2024. … Citește mai mult
Atunci când opțiunile par nelimitate, a trăi cu rost se poate simți ca o provocare. Descoperirea și urmărirea unui scop personal, trăirea unei vieți cu direcție, atunci când suntem înconjurați de distrageri la îndemână, nu reprezintă doar o sursă de satisfacție, ci și un catalizator pentru o viață împlinită. Primul pas în a … Citește mai mult
Temporalitatea este o proprietate relațională, este, întâi, felul în care ne aflăm în interacțiune cu ființa, dar și unii cu ceilalți, în cadrul evenimentelor și faptelor în mijlocul cărora ne găsim, în permanență. Dacă trecutul definește cum am experimentat eu o situație sau ansamblu de circumstanțe, în condițiile de atunci, prezentul mi se pare … Citește mai mult
„Libertatea gândirii o avem, ne mai trebuie gândirea„. – (Karl Kraus) Pe vremea când eram interpretă și inginer chimist la Protocolul Combinatului, șeful meu, economist cu vechime, avea o vorbă: ,,Așa e românașul nostru, care își spune: de ce să îi fac omului un bine, când pot să îi fac un rău și … Citește mai mult
ANGELUS SILESIUS D I S T I H U R I Prietene, ia seama: nu tot ce-i alb e alb! Ce nu arde-n uleiul iubirii-i licăr calp. * Pământu-i casa pietrei, a păsării-i văzduhul. În apă-s peşti; în mâna Celui de sus mi-e duhul. * Eu nu ştiu cine sunt, eu nu-s … Citește mai mult
Necesara cumpătare Dintre toate darurile naturale, gustul este cel ce se simte mai bine şi se explică mai puţin, el n-ar fi ce este, dacă s-ar putea defini, pentru că judecă obiectele asupra cărora judecata nu mai are priză. Acesta este un adevăr pe care noi, cei care gustăm din plin, uneori din … Citește mai mult
duet. trei am îndrăznit să ating cu gândul umărul drept, acela pe care încă nu l-am văzut, acela simțit și oarecum înțeles atingerea lui a așezat simțul atingerii într-un fel anume de ramă, într-un fel de tipar al simțirii exacte fără să văd mai departe mirarea acestor senzații cuprinde părticele de gând, particule albe sau … Citește mai mult
E târziu în noapte, scriu la lumina lunii să-mi vindec trecerea fugară spre zorile de zi venite-n primăvară. În roua dimineții, blândă și verde metaforă, sosește învingător dorul. Întorc privirea, presimt atingerea mâinilor catifelate, tresar și aud o întrebare, în șoaptă. E adevărat ce trăiesc sau e o farsă? Totu-i o faptă, o … Citește mai mult
Tot cu silă, tot cu lehamite și cu resemnare? Spuneam că, de multe ori ni se pare că nu e bine să ne irosim pentru nimicuri, dacă ne vom îngriji de lucrurile mari, cele mici se vor rezolva de la sine. Eu nu cred că e așa… Și mai afirmam că lumea noastră e plină … Citește mai mult
Jandarmul din Saint Tropez este un film francez din 1964, regizat de Jean Girault. Este primul din cele șase filme din seria Jandarmul care au avut parte de un mare succes în perioada anilor 1960-1980. Filmul este realizat, în mare parte, la Saint-Tropez, mică stațiune franceză de pe Riviera franceză. Ca mulțumire pentru … Citește mai mult
Durerea nu poate fi evitată, mesajul său este vital, tensiunea sa diversifică lumea. Ca și frica, avertizează asupra pericolelor. Ca și plăcerea, vindecă. Durerea face parte din noi, așa cum plăcerea face parte din noi. Acceptându-le ca parte, nu le vom lua ca întreg, lăsându-le să ne urmeze, nu le vom urma. Astfel, … Citește mai mult
Să fii atent la ce se petrece în jurul tău, în timpul vieții tale, ce trăiești, ce spui, cum sunt faptele contemporanilor tăi… Să-ți înțelegi locul și rolul în lume și să ai un rost în viața ta, în viața lumii în care trăiești, să alegi înțelept dacă și cum să te alături … Citește mai mult
Nu, pentru noi Radu Părpăuță nu a plecat, chiar dacă e pe undeva, printre îngeri, și le spune povești… Mai avem încă multe dintre gândurile lui de ieri și continuăm, o vreme, să vi le spunem… Cu un colț de lacrimă… O Moarte mică – Sună la ușă și proprietarul deschide. Pe preș e o … Citește mai mult
Este un dat al destinului ca fiecare dintre noi să întâlnim (prea) des în viață rătăciți care critică orice, oricând, mereu cu un aer de superioară indignare. Frecvența cu care îi întâlnim pe „hateri”, precum și furia lor cresc odată cu valoarea proiectului atacat. Este o observație aproape matematică, ușor de identificat de la Platon … Citește mai mult
„Hai, spune cum e cu iertarea. Ai iertat, crezi că ai fost iertat?” „Ei, nu știu, a fost o zi grea. Hanzi, a fost, cum să-ți spun, pare neverosimil, absurd. Azi mi-am întâlnit într-un fel trecutul. Istoria… Aș fi preferat să nu fie așa. Am mers cu domnul Miron la o cunoștință de-a … Citește mai mult
Ploua tare în ziua aceea. Era octombrie târziu și nu mai văzusem soarele de multă vreme. Totul era rece, iar oamenii zâmbeau tot mai puțin pe stradă. Unii se ghemuiau câte doi sub o umbrelă mică încercând să pretindă că n-au nevoie de mai mult pentru a fi în siguranță, alții mergeau liniștiți cu … Citește mai mult
Evident, țineam socoteala timpului scurs printre degetele mele, un timp fluid ca apa de la robinetul pe care nu îl poți opri pentru că îi lipsește o garnitură, uneori cu un exces de calcar, alteori de clor, dar pe care îl priveam însetată de aventură, de excitație intelectuală, voiam să citesc toate cărțile aduse … Citește mai mult
În acest an, populația orașului număra 19.535 de locuitori, iar suprafața locuibilă era de 97.685 mp, asta însemnând că fiecare târgoviștean se putea bucura de o medie de 5 mp. Școala Profesională de Fete devenea Școala Pedagogică de Învățătoare, care o avea director pe M. Niculescu Ghimpu. Ca urmare a deciziei Ministerului Învățământului … Citește mai mult
… „și s-aude pic, pic, pic!” zice cântecul. Cam așa se aude destinul României în ceas de toamnă-iarnă. Câtă distanță între secolul al XIX-lea, în Germania lui Beethoven, cel care spunea că „așa bate destinul la ușă”, motivând începutul Simfoniei a 5-a, și România secolului al XXI-lea, căreia îi „bate ploaia-n zalozele”. Cam așa văd … Citește mai mult
Ceața se lăsase densă și rece peste parc, înghițind fiecare contur, fiecare margine a lumii. Jane pălea încet, simțindu-se ca și când ar fi fost singura ființă vie în universul acesta tăcut, în care sunetele erau înăbușite și lumina răzbătea cu greu printre umbrele copacilor și ale clădirilor vechi. Fiecare pas părea să o ducă … Citește mai mult
Primele două săptămâni ale lunii octombrie au adus schimbări dramatice pe sectorul de front de la Kursk. Deși presau apărătorii ucraineni în mai multe sectoare ale frontului, rușii au reușit o concentrare deosebită de forțe și mijloace de luptă în zona Kursk, recuperând o parte considerabilă din teritoriul pierdut. În acest interval devenise clar … Citește mai mult
Ni s-a spus că este doar o sală de așteptare de unde vom pleca nu se știe-ncotro. Femeia, viscolul, carnea, difuzoarele și-n ele Boby Solo, rochia de fluturi a serii, durerea ascunsă, calul maro, cu toții stam încremeniți pe reversul medaliei acolo. Se deslușea un geamăt viu din pieptul lui Isus, închis și el … Citește mai mult
tu să taci mai departe auzi tu știi să taci atît de departe auzi dacă mi-ai atinge degetele tăcerea ta ar curge prin mine cu toate literele cu toate cuvintele pe care nu le-ai rostit nu mi le-ai rostit (tăcerere în căsătorie) aș fi vrut să nu se termine ziua să mai trag de ea … Citește mai mult
În ultima vreme, poate mai mult ca niciodată, trăiesc sentimentul că am fi înghesuiți să lămurim chestiuni, în aparență simple – potrivit datelor istorice știute – însă care se dovedesc extrem de complicate, acum, când este vorba de ceea se întâmplă în ultima vreme. În acest sens, ar fi de lămurit, cât de cât, … Citește mai mult
Rămășițele fiecărei zile „Pentru ca să găsesc acum limpezimea complicată a suprafețelor vibrante ascunzând alte suprafețe vibrante trebuie să-mi scot ochelarii. Miopia, paradoxal, mă ajută să văd ca atunci, să simt ca atunci lumea din jurul meu: transparențe, pâlpâiri de culori, ambiguități, întrepătrunderi, oscilații, sunet multiplu, difuz, dezordine bogată, învălmășire de forme și materii, … Citește mai mult
Eu nu m-am plictisit niciodată în frumusețea asta de viață – e un obicei luat de la maică-mea: ea are obiceiul de a nu se plictisi; de a nu căsca letargic în așteptarea divertismentului. Să fiu dreaptă, am și fost unșpe copii, deci timpul de odihnă era puțin, însă chiar și în după-amiezile toride de … Citește mai mult
pentru Alma ce privilegiu să pot privi apusul de pe același cer ca tine ce privilegiu să am amintiri care îmi colorează din trecut în roz ce privilegiu să am parte de momente care mă fac să aștept nerăbdător viitoarele apusuri roz. Sabin RUSU este proaspăt absolvent de ASE, a … Citește mai mult
1.Poezie de octombrie Rascachucha niciunui colonel de poliție nu are cine să-i scrie, nici nu are trebuință ocupat cum este cu scărmănatul mai abitir decît cu toate misiunile profesionale… n-am fost așa în viața, asta am așteptat semnele tale, nu mi-am pierdut vreme scărmănînd în toate părțile dar nu m-aș fi oprit … Citește mai mult
Vorbe din cotidianitatea medie 11. Cum, din bucătărie se aud clar zgomote de linguri și furculițe lovite de farfuriile pline cu de toate? Cum, ei s-au adunat să mănânce, în vreme ce eu stau cuminte aici, în chiuveta din baie? M-au uitat? Trădătorii! Și, din câteva salturi, Ivan apare vijelios în fața ușii deschise … Citește mai mult