Fostul meu elev, talentatul „om de radio” Bogdan Ciuclaru scria cele care urmează mai jos acum vreo 6 ani… Are dreptate, o fi ceva aiurea? S-a schimbat mare lucru între timp? (Ionuț Cristache) What’s wrong with you, people? Ultimele zile au fost năucitoare: – Măruță a pus pe sticla chipul unei tinere agresate … Citește mai mult
Este anul în care directorul general al Poliţiei Române emitea ordinul prin care toate poliţiile locale trebuiau să organizeze şi manifestări culturale, ceea ce face ca în luna iulie, secretarul Poliţiei din Târgovişte – Gheorghe Stârcea – să organizeze o şezătoare duminicală, la care participau toţi poliţiştii, inclusiv familiile acestora. Evenimentul s-a desfăşurat după următorul … Citește mai mult
Suntem în ultima zi de festival și așteptăm și noi, ca toți ceilalți, concertul Phoenix, hotărâți fiind să ne ducem cât mai în spate dacă oamenii încep să se agite în față. De agitat, nu s-a agitat nimeni, în schimb, au apărut imediat nemulțumiții: piața e prea mică, spațiul e prea îngust, pavajul de pe … Citește mai mult
Rămas bun, Creta! Insula e muntoasă, drumurile urcă și coboară, o fac repede la stânga, apoi repede la dreapta, se pierd printre măslini zbârciți și chiparoși drepți ca lumânarea. Totul e stâncă crudă și albastru intens, de cer și de apă. Marea, oriunde te duci, o găsești la picioarele tale, ca pe un animal … Citește mai mult
Am văzut cu toții în această vară câte aberații s-au adăugat celor care erau deja prezente în mentalul colectiv. Există o pandemie autentică de irațional, ilogic și absurd. Poate că cea mai „simpatică” mostră de irațional-absurd-ilogic o constituie spusa lui Arafat (copiată la indigo cu cea a lui Macron și alții din lume, exact … Citește mai mult
Miercuri, 11 august 2021, va avea loc, la Târgovişte, sărbătorirea Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului şi Mitropolitul Ţãrii Româneşti, ocazie cu care va fi săvârșită Utrenia și Sfânta Liturghie, începând cu ora 7.00, pe un podium special amenajat, în incinta Mânăstirii Stelea, unde se vor afla moaştele Sfântului Ierarh. Pentru a încuraja performanța educațională, Înaltpreasfinţitul … Citește mai mult
Nu știu cînd s-au întîlnit prima dată mama cu tata, nu cred că mi-au povestit. Știu doar povestea primei vizite a tatălui meu la părinții mamei. Locuiau în mahalaua Bereasca a Ploieștilor, pe la bariera Bucov și tata lucra în apropiere la o intreprindere cu litere multe în denumire, ICOTS, Întreprinderea Cimentări Operațiuni Transporturi Speciale. … Citește mai mult
Deși apropiat de consecințele catastrofale ale unui diluviu care și-a făcut meandrele prin alte părți ale Europei, în cazul nostru, deși au fost unele regiuni răvășite de inundații, potopul invocat în titlu nu vizează cine știe ce revărsare de ape furioase și incontrolabile, ci se referă la problemele care, în absența soluționării lor, se tot … Citește mai mult
Scriam, cu câțiva ani în urmă, despre un OM pe care-l știam în orașul nostru dintotdeauna și pe care îl cunoșteau zeci de generații ale Târgoviștei. Profesorul Ioan N. RADU, campion mondial, dascăl de elită, profesor înțelept, conducător al școlii dâmbovițene… Scriam, deci, „gânduri despre un foarte tânăr prieten”… Acum, Domnul Profesor e într-o lume … Citește mai mult
Iulian MAREȘ este unul dintre foștii mei elevi. Proiectul despre care ne va vorbi aici, prin mai multe povești de succes, povești de viață se numește Balkan Development Support și este o asociație tânără, ce reunește oameni cu experiență, profesioniști în sectoarele lor și creativi în ceea ce fac. Este o echipă internațională, iar obiectivul … Citește mai mult
Constat că am fost oarecum activ pînă la ancheta din 18 mai 1983, după care motoarele s-au redus pînă la stingere. Nu există vreo decizie explicită că am renunțat la notații, totuși după cea din martie 1984, de altfel singura din an, nu mai urmează nimic. Este posibil ca nenorocita aceea de anchetă să-mi fi … Citește mai mult
Scriam acum câțiva ani despre „soarta ghilimelelor”, doar personajele s-au mai schimbat puțin… Ghilimelele au devenit hârtia de turnesol a competenței guvernărilor noastre. Fie acestea cleptocrate, autisto-crate, cripto-crate, autocrate, selfie-crate sau tehnocrate și ce va mai urma. Ce „cioloșal” de frumoasă ar fi lumea în absența acestora! Un adevărat Pont(a) Euxin, ce să mai spunem? … Citește mai mult
Aproape oriunde aş deschide Demonii, am senzaţia că Dostoievski trăieşte printre noi. Iată: „Erkel era un <prostălău> în capul căruia nu-şi găsise loc decât capacitatea de a vedea lucrurile în mare (…); dar o pricepere de a se descurca în situaţii concrete de subordonare avea în suficientă măsură, ba uneori ajungea până la isteţime.(…) Rolul … Citește mai mult
Și se apropia, după 41 de ani, în plină pandemie și sub apăsarea învățământului online, chiar ea, pensia… Tot așa, într-o dimineață i-am simțit pe elevii mei cam fără chef, arțăgoși, iritați de cine știe ce cauze didactice și pedagogice. Și atunci le-am propus să vorbim un pic despre lingușire și lingușitori, despre tămâiere și … Citește mai mult
New York este plin de saloane de manichiură: „Pretty Nails,” „Golden Nails,” „Perfect Nails” sunt doar câteva dintre numele ispititoare pe care le puteți citi pe ferestrele lor. Venind mai aproape, puteți vedea că angajații, doar femei, sunt fie din Asia, fie din America de Sud. Manichiurista din Europa de Est, cel puțin în Manhattan, se … Citește mai mult
S–a spus… Poetul e un donator de sânge la spitalul cuvintelor (Blaga), iar poeţii sunt inima umanităţii (Eugen Ionescu)… Poetul este un evocator, când îl înţelegem, suntem tot aşa poeţi ca el. Poeţii sunt doar interpreţi ai zeilor (Socrate)… Poezia? O filosofie caligrafică… Poetul este un domn în ţara visului (Heinrich Heine)… Așadar, poezia nu … Citește mai mult
În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ… Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi … Citește mai mult
Să nu ne „ferim” de cuvintele adesea ocolite de falsele cronologii contemporane… OCTAVIAN SOVIANY este unul dintre marii scriitori ai literaturii de azi. A fost tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, maghiară, polonă, slovenă, bulgară etc. S-a spus că este unul dintre cei mai plini de substanță născocitori de istorii pe care-i avem. Pe … Citește mai mult
Acul de aur și ochii Glorianei, de Radu Paraschivescu, Editura Humanitas Încă mai sunt scriitori care se bucură vizibil de ceea ce scriu, de tot acest proces creativ și fac în așa fel ca această bucurie cu toate ale ei incluse să fie mutată într-o permanentă stare benefică, să adauge strălucire în textului cu … Citește mai mult
În lumea de astăzi, prinși într-o continuă forfotă, mereu într-o cursă pentru a acumula, pentru a dobândi, pentru a demonstra și pentru a urca, realizăm din ce în ce mai puțin că devenim captivi dorințelor și năzuințelor altora, că depunem eforturi pentru lucruri în care nu credem cu convingere, doar pentru a putea, cândva, să … Citește mai mult
Exact înainte să încep să scriu tableta de astăzi m-a sunat un fost coleg din școala generală spunându-mi să mergem în oraș să bem o apă plată și-o cafea. -Nu pot să merg acum! Trebuie să scriu articolul pentru mâine. -Tot la Gazeta Dâmboviței? m-a întrebat el. -Exact! Doar Gazeta Dâmboviței! Și Dinamo București… A … Citește mai mult
Te întâmpina cu un surâs bonom; cuvintele destăinuiau, în conversaţie, largi resurse afective, cele câteva accente satirice cu care îşi orchestra amintirile nu făceau decât să adauge un plus de culoare generozităţii. Îţi putea povesti zile întregi despre fapte durabile şi trecătoare vanităţi. Nume şi biografii pe care le-ai învăţat la şcoală se însufleţeau sub … Citește mai mult
Treceam deunăzi pe lângă Dealul Filaret şi am trecut pe lângă staţia Cuţitul de Argint, dar şi pe lângă Biserica Cuţitul de Argint, cunoscută sub numele de Bărbătescu Nou şi m-am întrebat care o fi legătura între un lăcaş de cult ortodox şi cea mai veche unealtă din istoria omenirii? Nu am căutat răspuns la … Citește mai mult
pentru Mihaela Hlupina Trebuie să știi să vorbești despre singurătăți, despre toate desfășurările lor, despre fiecare formă de spunere pe care fragilitățile incluse ale firii le-o alătură și despre fiecare corp disponibil să se așeze în toate aceste forme impuse de tiparele desenului uneori constrângător, ale acelui desen care prin liniile lui lasă să se … Citește mai mult
De-a lungul timpului, mi-am pus în diferite forme problema identității, a ce anume face ca eu din acest moment, sa mă regăsesc pe mine, același, și când privesc spre un anumit moment din trecut. Și ce mă face să fiu eu, cel din acest moment, indiferent dacă orice lucru s-ar schimba? Prin ce anume pot … Citește mai mult
O perspectivă fenomenologică Normalitatea este o stare confortabilă în care ceea ce este neînțeles poate fi neglijat prin asimilarea cu familiarul, cu inofensivul, cu încrederea oarbă. Complexitatea se manifestă la nivel senzorial ca un surplus, ca o sarcină suplimentară normalității. Acestă solicitare de efort poate fi abordată rațional, către o dezlegare măcar parțială, sau plasată … Citește mai mult
Apel telefonic din gara Liski spre Moscova: – Alo! Sunt Troțki, președintele Comitetului revoluționar militar! – Aici Lenin, președintele Sovietului comisarilor poporului! – Tovarășe Lenin, trimiteți urgent două cisterne de alcool din grâu la gara din Liski! – Pentru ce, tovarășe Troțki? – Țăranii s-au trezit din beție și vor să știe de ce a … Citește mai mult
„Când beai aerul cu mine, când visai în visul meu / Când vedeai lumina lumii, pe care-o vedeam doar eu…” Femeile care au trăit maternitatea știu ce semnificație au aceste cuvinte, chiar dacă nu le-au citit niciodată. Corpul feminin găzduiește efemer o altă viață cu care împarte hrana, odihna, sentimentele, bucuriile și temerile. Inimile stau … Citește mai mult
„Au reuşit să sugrume în noi tot ceea ce, cândva, fusese omenesc. Nu mai cunoşteam alt limbaj decât pe cel al armelor… Violenţa existenţei pe care o ducem, tirania şi războiul anulaseră, încetul cu încetul, tot ce sădise, odinioară, civilizaţia… Dacă Dante ar fi ştiut ce sunt bombardamentele, iadul lui ar fi fost de 1000 … Citește mai mult
Tata și lumea lui (șapte) Nu îmi era prea greu să pricep ce trebuie să fac: să nu învăț. Era, de altfel, singura soluție. Căci așa era pe atunci la ticălosul ăsta de liceu militar (nu știu cum o fi acum). Ca să pleci, nu puteai să pleci așa, cu mâna-n fund. Nu … Citește mai mult