Nu e deloc o bagatelă să ajungi din România în Albania cu mașina. Dacă ai oxiuri și o iei de la Cluj spre Sarande, ai de mers cam 1.400 de km prin vreo patru sau cinci țări. România, Serbia, Macedonia, Grecia, Albania. Eu și Toni aveam oxiuri așa că, după o noapte dormită la Niș, … Citește mai mult
A venit și valul patru. Bine documentat, bine încadrat, bine anticipat. La milimetru. Se vede, domne, când ai de-a face cu profesioniști. Oameni de știință, nu pârâți din așa zisele științe sociale. S-a știut și categoria de vârstă care este afectată. Virusul ăsta, extrem de inteligent, mai întâi a lovit în bătrâni. Apoi în … Citește mai mult
O să mai înceapă o stagiune Cînd am pus prima oară piciorul pe scenă Cu public în sală Bănuiam că o să rămîn mut Ceea ce s-a și întîmplat preț de vreo cîteva secunde Secunde care am crezut că sînt ani Apoi am spus cuvintele necesare pe care acum le-am uitat Atunci mi-am dat seama … Citește mai mult
Memento istoric Trebuie amintite câteva elemente de natură să releve cum a apărut primul satelit al lumii și consecințele paradoxale pe care le-a avut lansarea sa. O scurtă digresiune explicativă este necesară, deoarece “Sputnik” nu e doar o etichetă folosită de Rusia în scop comercial, pentru a-și promova vaccinul. Alegerea numelui are o încărcătură … Citește mai mult
Scriam, cu câțiva ani în urmă, despre un OM pe care-l știam în orașul nostru dintotdeauna și pe care îl cunoșteau zeci de generații ale Târgoviștei. Profesorul Ioan N. RADU, campion mondial, dascăl de elită, profesor înțelept, conducător al școlii dâmbovițene… Scriam, deci, „gânduri despre un foarte tânăr prieten”… Acum, Domnul Profesor e într-o lume … Citește mai mult
Cer scuze cititorilor mei pentru utilizarea unei sintagme care i-ar putea induce oarecum în eroare, crezând că aș putea cumva asocia pe dl. Johannes cu personajul lui Hesse din romanul „Jocul cu mărgele de sticlă”. Precizăm că, din nefericire, prezidentul nostru nu are nicio legătură cu acest personaj! Ori, cu cine știe ce asociere forțată … Citește mai mult
Viind preste Moldova arșiță mare întru tânguielile Gretei, feata de șvezi cu chip posac, îmbla sărmana Maia, nou-căftănită doamna țearei neaflând nicări un copac supt carele să se adăpostească de căldură. Ci, cercetând aceasta Letopisețu lui Ureche, au cetit cumcă preasfânt înaintașul său, Ștefan-Vodă domn cel Mare „au pus … de au arat cu leşii, … Citește mai mult
Vladimir Ilici Lenin a fost figura politică atât de cunoscută care a privilegiat calea socialismului științific adoptată de Plehanov, recuperând însă și unele dintre frământările intelectualității rusești de identificare a unei căi specifice a Rusiei către comunism. Lenin s-a născut la 20 aprilie 1870 la Simbirsk, capitala provinciei eponime, un orășel de provincie întemeiat la … Citește mai mult
„Peștera mâinilor”, din Argentina. Peste 30 de palme întinse pe perete ca peste un geam incasabil. Imagini de acum 9.000 de ani, înaintea scrisului, evident. Ce să însemne asta? S-au gândit arhaicii la un mesaj pentru viitor? Pare că da, am zis eu. Pare că s-au gândit la noi, la cei din viitor, că ne-au … Citește mai mult
În curând îmi va apărea la „Editura Leviathan” un roman nou, se numește „A doua față” și îi invit pe numeroșii mei elevi, de ieri și mai de curând, să-l citească. Povestea începe cam așa… Un profesor de filosofie, de la un Colegiu Național, e chemat într-o dimineață la palatul președintelui, dar el nu-l iubește … Citește mai mult
S–a spus… Poetul e un donator de sânge la spitalul cuvintelor (Blaga), iar poeţii sunt inima umanităţii (Eugen Ionescu)… Poetul este un evocator, când îl înţelegem, suntem tot aşa poeţi ca el. Poeţii sunt doar interpreţi ai zeilor (Socrate)… Poezia? O filosofie caligrafică… Poetul este un domn în ţara visului (Heinrich Heine)… Așadar, poezia nu … Citește mai mult
1. Un cântec de dragoste se aude în parcarea goală și cum stăm noi așa, gata obosiți, în fața unei zile de muncă deodată din parcarea goală un cântec de dragoste se aude el vine spre noi prin aerul primăvăratic, prin dimineața însorită printre tăvile cu simit și printre bidoanele cu ayran aliniate în … Citește mai mult
În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ… Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi … Citește mai mult
Să nu ne „ferim” de cuvintele adesea ocolite de falsele cronologii contemporane… OCTAVIAN SOVIANY este unul dintre marii scriitori ai literaturii de azi. A fost tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, maghiară, polonă, slovenă, bulgară etc. S-a spus că este unul dintre cei mai plini de substanță născocitori de istorii pe care-i avem. Pe … Citește mai mult
La 22 de ani pleacă în lumea largă fără bani, fără acte, fără bilet de călătorie. Traversează Egiptul cu trenul. Privește mizeria, boala și sărăcia de aproape. În tot acel haos, caută, descoperă și scrie despre prietenie. Mulți ar fi căzut pradă disperării și ar fi început să înșire lungi povești despre falsitatea umană și … Citește mai mult
rime de-ngânat la masă, de Dan Iancu, Editura Agol Poezia are un fel anume în care reușește să identifice și să așeze în cuvintele ei unele stări, acelea foarte importante și cu mare vizibilitate în comportările și în felurile în care se pot și se lasă arătați autorii ei, cei care reușesc să așeze … Citește mai mult
Luna pe care o traversăm marchează, aproape ca nicio altă perioadă a anului, un interval de trecere și de transformare pe mai multe planuri, fie că vorbim de schimbările care au loc în ceea ce privește ritmurile naturale, fie că vorbim despre o reorientare a omului către interior, atât în plan concret, cât și în … Citește mai mult
În Amadeus, filmul lui Milos Forman după piesa lui Shaffer, scena înmormântării se desfăşoară pe fundalul muzical al Recviemului de Mozart, mai exact al fragmentului celui mai cunoscut şi tulburător, partea a şaptea, Lacrymosa. Atmosferă de toamnă târzie, cu ploaie cenuşie, totul tratat în nuanţe de gri închis şi negru. Griurile lui Forman nu au … Citește mai mult
Din fericire pentru curioși, sunt intelectuali publici în România care încearcă să aducă puțină lumină în înțelegerea fundamentelor societății în care trăim. În conferința „Sinuciderea Europei ?” H R Patapievici consideră secularismul european ca fiind rezultatul medierii dintre creștinism și inerțiile romane și grecești, și îl definește ca pe o separare a adevărului absolut (cel … Citește mai mult
Dacă e să ne raportăm la istoria gazetăriei, fără a da exemple, fiindcă nu se vor potrivi cu contextul, gazetăria de astăzi seamănă al dracului de bine cu politica dâmboviţeană, iar gazetarii, mai tineri sau mai cu experiență, cu parlamentarii ce bântuie prin Casa Poporului, lăsată nouă moştenire de cel mai convins comunist al Europei. … Citește mai mult
În una dintre „dilemele” anterioare, am pornit de la ideea de lume, privită „prin oglindă”, cu sensul de realitate dincolo de care dorim să regăsim o „altă lume”, cu un alt sens. Dorința noastră de a trece „dincolo de oglindă”, de vălul ce pare să acopere sensul pe care nu îl regăsim aici, reprezintă o … Citește mai mult
Tableta de astăzi am scris-o în timp ce mă duceam la Țebea. Am călătorit alături de 3 prieteni, iar la destinație, acolo la Țebea, ne vom uni cu alții și îl vom pomeni și omagia pe cel ce este Avram Iancu. Vă rog, a se sesiza nuanța semnificativă din demersul și lucrarea noastră… Eroii neamului … Citește mai mult
mă gândesc la diminețile în care am vorbit cu marea și mă gândesc la nopțile în care de fiecare dată ea chiar mi-a răspuns, și știu și acum cam tot ce mi-a spus și mai știu că nu a lăsat nimic să (ne) rămână ascuns mă gândesc la corpul care m-a prins în pielea lui … Citește mai mult
Înţelepciunea cea mare nu stă într-o vorbă de dojană, ci într-o vorbă care, fără să-şi bată joc de nenorocirea omului, să-l îmbărbăteze, să-i dea curaj. (Taras Bulba- Gogol) Taras Bulba este un roman istoric publicat în anul 1835 de scriitorul rus Nikolai Gogol. El prezintă povestea romanțată a unui bătrân cazac zaporojean, Taras Bulba, … Citește mai mult
1.Acele cărți care merg înaintea noastră Revista care a bătut comunismul (inclusiv la cap) – „Secolul 20″… În opinia mea (subiectivă, iarăși spun), cea mai bună revistă literară-culturală-de idei din România regimului comunist a fost fenomenala „Secolul 20″ (condusă, în cea mai mare parte a perioadei, de Dan Hăulică, ca redactor-șef, și Ștefan Augustin … Citește mai mult
Încrezător este omul atunci când curgerea zilelor lui este liniștită, senină. Când vine timpul grelelor încercări așteaptă protecție, semn din cer și ajutor de la Cel ce a făcut cerul și pământul. Apare îndoiala, apoi incertitudinea și teama. Este greu să fii curajos dacă nu ai speranța unui sprijin neclintit. Tocmai această stare de fapt … Citește mai mult
În Țicău Scoboară pe hudiţele strîmte şi prăvălite clătinîndu-se, dar el e încredinţat că nu se clatină. Căci oamenii băuţi prind aripi, aşa ca îngerii; există un Dumnezeu al beţivilor, iar Maica Domnului îi poartă în pestelca ei cu bună mireasmă, aşa că cele ale vicleanului îi ocolesc. De aceea calcă fără păsare, nebătîndu-şi … Citește mai mult
Azi este despre deontologie și morală… Nu de mult am luat decizia de a mă înscrie la Facultatea de Drept. Încă din liceu îmi doream să ajung acolo, dar atunci eram prea mică să înțeleg că nu toate sfaturile au intenții bune și că nu toți oamenii mari spun doar lucruri înțelepte. Sunt pregătită să … Citește mai mult
Recunosc, n-a fost cu intenţie răsfoirea acestui dosar… S-a întâmplat să-mi folosească la rezolvarea unei petiţii oarecare, fără legătură cu paginile care mi-au atras aproape instantaneu atenţia. Se afla, ce-i drept şi sub semnul romanului lui C. D. Florescu, citit cu puţin timp în urmă, Zaira. Familie cu rădăcini trainice, cu impact asupra oamenilor şi … Citește mai mult
După câteva decenii de meditație, pot crede că zeii au fost, și încă sunt, oameni care au avut forța să iasă din spectacol… Vrând nevrând, viața ne apare ca un spectacol din care tragicul respiră moartea fiecărei zile, și atunci când râdem, și când plângem, de fapt aniversăm trecerea noastră dincolo, întâi cu frenezie, incoerent, … Citește mai mult