Amnezie vs. Hipermnezie În 1998, Alain Besançon publica la Fayard volumul intitulat Le malheur du siècle: Sur le communisme, le nazisme et l’unicité de la Shoah. Cartea avea să apară și în România (Humanitas, 2007) sub titlul Nenorocirea secolului: Despre comunism, nazism și unicitatea „Șoah”-ului, în excelenta traducere a Monei Antohi. În Anexă, volumul … Citește mai mult
A fost odată unul care, în sala tribunalului şi, după, în tărăboanţa ce-l ducea la ghilotină, citise, foarte absorbit de ea, o carte, pe care continuase a citi-o şi pe eşafodul din, doldora de gură-cască, Piaţa zisă, azi, de la Concorde (şi, pe-atunci, de la Révolution), în timp ce aştepta să-i vie rândul, – care-i … Citește mai mult
Academia însinguraților, de Alina Monica Țurlea, Editura EIKON Sunt stări și cuvinte ale poeziei care ne propun să îi atingem suprafețele vizibile, să le intuim cât de mult se poate și mai departe să îi (pre)simțim adâncimile, să le acceptăm fiecare dintre mișcările și închipuirile prin care ni se pun la îndemână, prin care se … Citește mai mult
Am auzit în jurul meu, nu de puține ori, oameni plângându-se și întrebându-se ce face România pentru ei, ce le oferă țara noastră și multe alte variațiuni pe aceeași temă a nemulțumirii față de locul de proveniență. Mentalitatea pe care aceștia au adoptat-o este construită în jurul unei combinații de atitudine fatalistă și resemnare, conform … Citește mai mult
COMUNICAT DE PRESĂ Intrare liberă la Muzeul de Istorie cu ocazia aniversării Zilei Culturii Naţionale, 15 ianuarie 2023 Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, este data naşterii celui mai mare poet român, Mihai Eminescu (1850-1889). În această zi avem ocazia nu doar să celebrăm un mare poet, dar şi să … Citește mai mult
Inelul de logodnă Zilele trecute căutam aiurea, căutam pe internet, ceva care să mă îndemne să scriu despre ceva anume, dar nici eu nu știam ce vreau. Atunci am dat peste versurile cântecului Inel, inel de aur, cântec interpretat magistral de Fărâmiță Lambru, figură emblematică a muzicii lăutărești. ,,Inel, inel de aur/ Ah, cu … Citește mai mult
În bezna nopții, am simțit, pe ochiul cel interior, o boare caldă si-un fior îmbietor ce-mi apăsa o clapă, o notă „do” pe-a mea închisă pleoapă. A fost, cu rost, un ciocănit la poarta mea, cerneală neagră, ce mă-ntreba, de voi ori ba, să sar mai sus din viața mea pe portativul sferelor. Apoi, pe … Citește mai mult
De aproape două săptămâni mă gândesc și atât. De scris, niciun rând. Nici un cuvânt. Am trecut printr-o gripă rea, asociată cu ceva Covid (adică fără miros la un moment dat și gust doar amar…). Habar n-am cum și de unde am achiziționat aceste virusuri, dar a fost rău. Când zic rău, pe o scară … Citește mai mult
Obiectele strălucesc în exterior, iar ferestrele cu cât sunt mai largi, cu atât pătrunde mai mult lumina. Strălucirea, pe care o vedem la exterior, nu e ceva ce se „zugrăvește”. Ea aparține unor obiecte, ca unele metale și pietre prețioase, în relația pe care ele o au, mai întâi, prin elementele chimice care le … Citește mai mult
apropierea apropierea nu propune și nu presupune vreo ezitare, nu impune rătăciri sau descurajări. apropierea aduce arome în vasele fine ale oricărui simț, iar urmele lor rămân impregnate în aer, în zborul indus de călătoriile ei. zgomote mici intuiesc frământări despre ce vrei să spui, despre ce poți să zici în aceste cuvinte apropriate de … Citește mai mult
O vreme am locuit confortabil în propriul nostru corp: ne-a fost somn, foame, sete, am fost bucuroși, am vrut să muncim și am putut să o facem, am fost curioși, am vrut să aflăm, să știm detalii, să înțelegem cum se petrec lucrurile din afara noastră, nu am înțeles întotdeauna ce se întâmplă în … Citește mai mult
Războiul Stelelor nu ar fi ceea ce este, fără Akira Kurosawa. Legendarul regizor a fost una dintre influențele majore asupra viziunii lui George Lucas despre o galaxie foarte îndepărtată, iar până astăzi munca sa continuă să pătrundă în filmele și proiectele de televiziune Star Wars. Cetatea ascunsă (The Hidden Fortress) este … Citește mai mult
Mădălina Ghenea – o buzoasă din astea „și-a făcut fanii să suspine” scriu presașii. „Întinsă senzual pe stânci, îmbrăcată într-un corset auriu”. Aiuriu, uliu! Daaa, în urbea noastră, afirmam, susținându-ne unii pe alții, ca să fii cineva, trebuie să fii cât mai vizibil. Mi-a zis cineva în bodega din… în fine, într-o bodegă că, … Citește mai mult
Reciteam acum ceva vreme Republica, pentru un proiect, pe YouTube și mi-a atras atenția o afirmație despre modul în care, de fapt, dacă ar ști că nu sunt priviți sau că nu există consecințe, oamenii nu ar respecta normele, indiferent de natura lor. Pentru câteva clipe am fost de acord, înțelegând logica afirmației, dar … Citește mai mult
În noiembrie 1948, Direcţia Presei a Ministerului Artelor şi Comunicaţiilor era de acord cu apariţia Buletinului comunal al oraşului Târgovişte, publicaţie lunară cu un tiraj de 400 de exemplare, ce-l avea ca redactor-şef pe Dumitru Nicolaescu. În acelaşi an, apărea bisăptămânalul Chemarea, sub îndrumarea PMR, având un tiraj de 6000 de exemplare, iar … Citește mai mult
Controlul Donbasului (regiune compusă din oblasturile Donețk și Luhansk) a devenit obiectivul prioritar al Kremlinului, pentru care se pierd zilnic sute de vieți. Este o luptă începută în 2014 și continuată, cu câteva scurte pauze, până în ziua de azi. În acel an crucial, când puterea la Kiev a fost preluată de forțele pro-europene, … Citește mai mult
L-am cunoscut, obișnuia să spună, la virajele luate pe două roți și depășirile în curbe, fără cea mai mică vizibilitate: – dă Doamne , să nu vină din față nimic! A murit într-o zi, pe cînd Dumnezeu, tocmai întors cu spatele la șosea, zicea și El: -Dă Doamne, să nu…! Ioan VIȘTEA este … Citește mai mult
Probabil că cei mai mulți dintre dumneavoastră veți găsi că titlul de mai sus exprimă un lucru bun, sau de dorit. Cine să aibă puterea dacă nu Statul? Care om nu și-ar dori să facă parte dintr-un stat puternic? Există totuși o nuanță în această „putere” care poate să o facă tiranică. Puterea … Citește mai mult
Vineri, 13 ianuarie 2023, începând cu ora 11.00, Judeţeană „I. H. Rădulescu” Dâmbovița găzduiește un eveniment dedicat Zilei Culturii Naționale, organizat împreună cu Centrul Județean de Cultură Dâmbovița, Arhiepiscopia Târgoviștei și Academia Oamenilor de Știință din România. Cu această ocazie, prof.univ.dr. Doina Banciu, vicepreședinte al Academiei Oamenilor de Știință din România, va susține la Târgoviște … Citește mai mult
Ștefan Ion Ghilimescu este unul dintre rarii și în același timp puținii critici și istorici literari impresioniști ai literaturii române contemporane. Cu aplomb, cu bonomie și acribie duse la limita de sus a actului creator (de)scris, Ștefan Ion Ghilimescu demonstrează pe tot cuprinsul și parcursul activității sale literare că se poate – în aparență! … Citește mai mult
Cînd au cumpărat ai mei televizor, prin 1961, a fost sărbătoare în cartier. Nu mai avea nimeni așa ceva. Rusesc, Rubin 102, cu radio, cu ceva ca telecomanda și cu o antenă pe care au montat-o într-o săptămînă fiindcă nu avea cablu care să facă legătura cu televizorul. În „caietul program” al aparatului scria … Citește mai mult
Le răspund, pe această cale, unora dintre stimabilii mei cititori, oarecum nedumeriți de poziția exprimată într-un recent editorial față de schimbările climatice. Mai exact, afirmam că politica declanșată de către Comisia Europeană, cunoscută și sub numele de Green Deal, este o prostie, pur și simplu. Și ca să fim și mai bine înțeleși: la … Citește mai mult
Cum va fi 2023? Nu sînt nici profet, nici futurolog, așa că recunosc sincer că habar n-am. Am citit tot felul de profeții și previziuni, de la Baba Vanga la scenarii sofisticate făcute pe computer, dar recunosc la fel de sincer că nu mi-au spus nimic demn de luat în seamă. Mai multe mi-a … Citește mai mult
Scriitorul este un om singur. Corectez: un om care se simte singur. De aceea se apleacă peste biroul său de lucru şi scrie pentru sine şi pentru ceilalţi. Din dorinţa de a-i aduce pe ceilalţi lângă el, lângă singurătatea lui incurabilă. Această stare de speranţă impulsivă, inexplicabilă, durează câtă vreme zăboveşte la smulgerea din inima … Citește mai mult
O introducere amară… Să ne întoarcem la habarniștii noștri! Știu că este aproape inutil, oamenii politici din țara mea sunt imuni la orice încercare de dialog, autosuficiența lor e planetară. S-a făcut o listă cu topul trăsăturilor de caracter negative, toate li se potrivesc, de la un capăt la celălalt. Să intrăm „în detalii”, după … Citește mai mult
1.Orwell & Nikita În ziua de 24 ianuarie, Apple lansa primul computer Macintosh. Spotul publicitar a fost transmis inițial de zece posturi de televiziune locale în ziua de 31 decembrie 1983. CBS transmitea spotul la nivel național într-una din pauzele celei de a optsprezecea finale a campionatului de fotbal american – Super Bowl XVIII. … Citește mai mult
Nu cunosc istoria, în detaliu, a pateticelor semne de punctuaţie. Şi dacă le zic astfel, patetice (în sensul, aici, de „disperate”), este că ele (nu cu toatele, desigur, nici nu întotdeauna) nu sunt, logocentristic vorbind, decât o sumă de precare, biete substitute ale prezenţei, ale vocii (noastre) în a-phonia (şi exilul) „orfanului” discurs (în)scris. … Citește mai mult
Jurnalul lui 66. Noaptea în care am ars, de Alexandra Furnea, Editura Humanitas O carte rămâne o scrisoare deschisă pentru totdeauna, un text niciodată închis și mereu disponibil să se continue, să se așeze în continuarea celui care se apropie de alcătuirile lui, de disponibilitățile pe care le eliberează odată scris pentru a se … Citește mai mult
Pentru fiecare dintre noi, ideea de locuință are diferite semnificații și nuanțe. Dacă am încerca să ajungem la o definiție, întrebând oamenii ce este o locuință, am primi răspunsuri cât se poate de variate, care ar oglindi personalitatea și modul de viață al celui întrebat. Pentru unii, spațiul de locuit are doar rolul … Citește mai mult
Ion Heliade Rădulescu este considerat cea mai importantă personalitate culturală română a perioadei prepașoptiste și unul dintre ctitorii culturii române moderne. S-a născut la 6 ianuarie 1802, la Târgoviște, ca fiu al lui Ilie Rădulescu, căpitan de poteră, apoi polcovnic (colonel în armata rusească peste 5000 de dorobanți) și al Eufrosinei Rădulescu, născută Danielopol, fiica … Citește mai mult