Pe 18 septembrie a avut loc o întâlnire aleasă, colocviu ad-hoc la Palatul Șuțu, cu ocazia lansării unui volum de interviuri și cronici de întâmpinare semnate de Liliana Popa, o jurnalistă și poetă bine cunoscută în mediul cultural bucureștean. Cartea aduce laolaltă personalități din lumea teatrului, dar și scriitori, pictori, arhitecți, promisiuni, dar și certitudini … Citește mai mult
Când un politician vede acest titlu – este testată formula în dialoguri pe care le-am avut cu diferiți politicieni – aceștia se rățoiesc imediat și spun că: 1. Nu este adevărat (desigur, sic! și fără adaosuri justificative) 2. Nu este deloc așa, căci asta vede omul simplu, de jos… căci, de fapt, binele făcut de … Citește mai mult
O, ce tristeţe, la balcoane, în rufele pe sârmă, lipsite de mirosuri intime şi proprietari. Arcă nebună timpul, fără matrozi şi cârmă, pe ţărm, ne flutură eternitatea din iole și pulsari. Azi-noapte, în ceţuri moi a dispărut un port. În Lună, o plajă a fugit pe bicicletă. Falezele tăiate ca mari felii de tort … Citește mai mult
Deși în primul an al invaziei rusești Flota Mării Negre deținea o necontestată supremație în apele Pontului Euxin, un inventiv și original război de gherilă navală dus de ucraineni a provocat o neașteptată răsturnare de situație în toamna lui 2023. Pe parcursul celui de-al doilea an de război, peninsula Crimeea fusese țintită în mai … Citește mai mult
O carte despre viața literaturii: Cenaclul de Luni-40, ediție îngrijită de Ion Bogdan Lefter, Călin Vlasie, editura Cartea Românească, 2017 Cenaclul de Luni este cu siguranță un fenomen care nu (mai) poate fi evitat de nici o monografie sau istorie literară care urmează să apară, nu mai poate fi ignorat pentru că este acel … Citește mai mult
Precizăm că titlul nu trimite la autorul „Viziunea vizuinii„. Ci, pur și simplu, jocul de cuvinte ni s-a părut potrivit temei editorialului de față. Fiind vorba, sintetic spus, despre locul unde, în subteranul spațiului public, ca într-un fel de vizuină, și beneficiind totodată de acordul tacit al unei majorități semnificative dintr-o societate, se pot naște … Citește mai mult
1.Poezii de septembrie… Suprafața unei sfere și erau momentele acelea tot mai rare în care dorința și tandrețea se contopeau, răsucindu-se în jurul unei axe care era și circumferință – și atunci privirile, atingerile, muzica și parfumurile, gusturile, se roteau pînă refăceau sfera miraculoasă de la început – și atunci dispărea întreaga exegeză, … Citește mai mult
Mă voi apuca de parcurgerea romanului „Onoare„. Vreau să văd dacă Shafak evadează din frenezia şi culoarea Istanbulului din cărţile anterioare, citite de mine. Pentru că ştiu că aici „ajunge”-n Londra. Deocamdată îmi sunt clare alcătuirea personajelor ei – oarecum tradiţional, cheia modernă venind dinspre stilul jucăuş – şi nota ironic-bonomă, pe care-am întâlnit-o la … Citește mai mult
O introducere amară… Să ne întoarcem la habarniștii noștri! Știu că este aproape inutil, oamenii politici din țara mea sunt imuni la orice încercare de dialog, autosuficiența lor e planetară. S-a făcut o listă cu topul trăsăturilor de caracter negative, toate li se potrivesc, de la un capăt la celălalt. Să intrăm „în detalii”, … Citește mai mult
De la tracomanie la dacopatie până la victoria finală! Incapabili să rezolvăm problemele prezentului și să ne pregătim un viitor mai de Doamne-ajută, deseori – aș spune chiar ciclic – recurgem la aromele unui trecut mitologizat până la absurd. S-ar putea să fie felul nostru de a spune: „Nu mai avem nimic de făcut. Le-am … Citește mai mult
Și la început a fost întunericul, de Raul Popescu, Casa de Pariuri Literare Gestul molatec de ascundere a corpului într-o zonă cuprinsă de întuneric poate fi o rătăcire involuntară, poate să însemne că are loc o retragere intenționată dintr-un exterior care te face vizibil în anumite stări, în acelea în care interiorul, odată cu interiorizarea … Citește mai mult
Persistă, în privinţa mea, o impresie, cvasi-falsă, şi anume că poeziile-mi „nu poartă nici urmă de [element] «biografic»”. (Am transcris din nu mai ştiu ce critic.) Autobiograficul, ce-i drept, nu se prea vede, nu apare, – însă transpare în subtext. Ba, câteodată, chiar la suprafaţă. Ei bine, în secvenţa următoare: „Sicomme la pietra gittata nell’acqua/ … Citește mai mult
În-cerc Neînceputul dans se scurge, amețit, spre nesfârșire, acolo unde stelele ne gâdilă pe tălpi și liniștea dictează ritmul de urmat. E balul nostru, al visătorilor cu măști de spumă, întemeiați pe fundament de șoapte și impresii, stăruitori în fâlfâiri de aripi, pe drumul ce aleargă în spirală. Doar intuiția oarbă ne arată calea și … Citește mai mult
Când am plecat acum 20 de ani cu copiii, din Marea Britanie (păstrând casa de aici), ca să trăim în Ronda, ne am dus cu tot sufletul. Trandafirii de piatră străluceau în roua dimineții, în reflexii de roșu aprins, portocaliu și muștar. ,,Andalucía te quiere…’’ Ca în reclamele de pe internet și de televisión… Contrar a ceea ce … Citește mai mult
„Aș, v-ați scumpit de tot!” Doamnelor şi domnilor, la fel ca şi dvs., am auzit, văzut şi simţit la buzunare cum se scumpeşte mâncarea, lumina, gazul, benzina, cum cresc preţurile din cauze diverse, de secetă, de politică, de câte şi mai câte, de te apucă ameţeala. Am început să fac socoteli, să mai renunț, … Citește mai mult
Ideea pe care au enunțat-o unii din filosofii moderni, mulți dintre ei de pe poziții diferite, precum Cioran sau Heidegger, ar fi aceea a „sfârșitului filosofiei”. Despre orice tip de sistem de gândire cred că putem să spunem acest lucru, indiferent de epoca din care a făcut parte. Până la urmă, orice teorie și sistem … Citește mai mult
priveliști anumite imagini despre mine în lume se păstrează firesc mai departe prin figurări desfășurate de aceste cuvinte despre rest se compune separat o povestire neclară, dar lungă atașată anumitor stări ce nu mai încap și nu se mai pot duce departe cuprinderi și rosturi închid în așezările lor cât se mai poate din difuza … Citește mai mult
Trăiesc îmbrățișarea iubirii cu mâinile din lacrimi de fericire. Zâmbesc! Parcurg timpul în verticalitatea Lui, în călătoria cuvântului mă însoțește penița sufletului și călimara cu cerneală din rucsacul roșu aprins, aprins de flacăra dragostei nețărmurite pentru metafora scorpionului boem. În coregrafia dorului se rescrie partitura sentimentului de pe scena dragostei visate. Sunt puține cuvintele care … Citește mai mult
Diaconul Coresi și Nicolae Titulescu În Scheii Brașovului românii și-au ridicat propria cetate, ale cărei începuturi, spune o legendă a locului, trebuie căutate la Pietrele lui Solomon, în satul dacic de altădată. Despre legendă vorbește, în afara dovezilor arheologice insuficient cercetate, obiceiul Junilor Brașovului, reînnoit anual în Duminica Tomii, ca o celebrare a morții … Citește mai mult
De vreo săptămână tot văd la televizor filme istorice. Cine știe, poate cineva vrea să educe tânăra generație sau să trezească sentimente patriotice pentru cei mai maturi. Astăzi, scriu câte ceva despre două filme și două cărți ce au ca principal filon de inspirație Revoluția de la 1848 și am să mă opresc la … Citește mai mult
Suntem alături de oameni într-o multitudine de contexte, vedem, auzim, avem păreri, suntem de acord sau nu. Mi se pare o poziție delicată, fie că ne implicăm sau nu în evenimente sau dezbateri. Am observat oameni foarte curioși să afle, să găsească la alții plusuri sau minusuri care să le confirme bănuieli sau așteptări, cred … Citește mai mult
Borges (mi-am notat într-un caiet): „Elementarul nu se poate defini; cum să definești, oare, aburul cafelei sau tristețea aceea nelămurită cu care te învăluie înserarea; sau speranța, fără îndoială neîntemeiată, pe care o nutrești uneori dimineața”. Dar, uite așa, cu probleme, sparți și desfundați, trebuie să mergem înainte. Ca Sergentul lui Alecsandri, care a … Citește mai mult
Există țări precum Italia care abundă de artă. Poate ăsta e și motivul pentru care m-am îndrăgostit de țara asta, dar nu despre asta vreau să vorbim acum. Dacă ai câtuși de puțină curiozitate vis-a-vis de artă, în special de marii pictori și sculptori ai lumii, o să observi rapid că o bună parte din … Citește mai mult
Din ciclul „bă, ce e în neregulă cu voi„,.. Biblioteca centrală din Cork (al doilea oraș ca mărime după Dublin) a început să introducă materiale de „educație sexuală” la secțiunea de copii, 12 ani. Numai că aceste materiale nu au legătură cu anatomia corpului, ci cu tehnici sexuale. De exemplu, într-un material li se explică … Citește mai mult
Văratic este un loc sacru, unde cerul este mai albastru, oamenii mai aproape de Dumnezeu, iar cuvântul spus sau scris capătă noi irizări de limbaj, bineînțeles, poetic. Aici, la inițiativa câtorva scriitori, doi dintre ei născuți și crescuți la umbra Mânăstirii, Mihai Botez și Petru Nica, au loc de câțiva ani, mai precis, de cinci, … Citește mai mult
Modul în care administrația târgovișteană găsea să soluționeze problema câinilor străzii era achiziționarea a 500 de hapuri de stricnină, pentru uciderea lor. Ca urmare a unui ordin al Ministerului de Interne, care obliga primăriile la achiziționarea de icoane confecționate de elevele de la Școala de Misionare a Universității Populare din Văleni, primăria din Târgoviște se … Citește mai mult
În data de 10 septembrie trupele ucrainene au reușit să extindă pătrunderea din zona de la sud de Orihiv, printr-un dublu atac: către vest, în direcția Kopani și către sud, în direcția Novoprokovika – ambele sate fiind parte a liniei fortificate pe care se bazează apărarea rusă. Cum doar secțiunea Robotyne – Verbove a primei … Citește mai mult
Pune-ți plapuma-n cap ca pe-un scut. Fără tine s-au semnat-destrămat alianțe. În Imperiul Orbirii ai văzut ce era de văzut. Ai plătit oale sparte, zi de zi, cu creanțe. Uneori, îți vine să crezi că nimic nu mai este de zis. Fără tine se extrage, se vinde petrolul. Ai pe piept desenată o gură … Citește mai mult
Pentru Gabi și Magda L-am cunoscut pe Travis acum câteva zile. Plecasem cu câinii să ne plimbăm și, pe crâmpeiul de câmp de lângă mine dau de mașina lui. El făcea câteva fotografii cocoțat pe o … Citește mai mult
CHROME DIOXIDE, începutul fără sfârşit al unui vis frumos La începutul anilor optzeci (mai exact în 1982), ia naştere la Târgovişte un proiect, un vis al unor tineri frumoşi şi, desigur entuziaşti, un proiect care pe atunci se putea urni foarte greu şi cu foarte multe piedici. Pe scurt, au îndrăznit să înceapă şi … Citește mai mult