Oare câți dintre noi cutreierăm printre tristeți? Pare a fi parte constitutivă a multor oameni îngemănarea trăirilor proprii cu tristețea. Necăutată, neașteptată, neinvitată se așază în viețile noastre fără o justificare clară și, parcă, ne sărăcește bucuriile, chemându-ne la luciditate. Când analizăm cele petrecute, indiferent dacă este vorba de trecut sau prezent, constatăm că lipsește … Citește mai mult
Proverb african: Nimeni nu merge mai departe decât cel care nu știe unde merge. -Cum poți înnebuni o femeie? -Să-i dai un purcoi de bani și să închizi toate magazinele. La Balena… Am fost și eu la Balena! Care pereche de îndrăgostiți studenți a trecut prin Copoul Universității Iașilor, iar studenții și studentele … Citește mai mult
Are românul o vorbă: mergem înainte, că înainte era mai bine! Dar în indolența lui, românul nu știe și de ce înainte era mai bine. Recunosc, uneori trucul ăsta al minții mă păcălește chiar și pe mine. Dar binele de dinainte e doar un truc, un mod în care mintea se apără, se baricadează … Citește mai mult
Neamul meu de bucovineni vicoveni e mare, se întinde pe sute de ani, de pe când satul natal al mamei mele a fost atestat, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, la 1436. Cu puțin timp înainte, un anume Ștefan Chif, devenit Chifan prin lipirea celor două nume, și-a întemeiat, aici, o primă vatră. Familia … Citește mai mult
În ianuarie, primarul Iancu Anastasescu aproba cheltuielile cu repararea ușilor (1040 de lei) și înlocuirea geamurilor de la sala de consiliu; licitația fusese câștigată de Ion Țonca, cel care se angaja să execute lucrarea cu 450 de lei/ mp la geamul de 4 mm și 165 de lei/ mp, la geamul gros de 2 mm; … Citește mai mult
„Capcana crabilor” este numele dat de ucraineni operațiunii speciale de eliminare a ofițerilor Flotei Mării Negre printr-o lovitură de mare precizie. După ce bazele rusești din Crimeea și navele aferente au fost supuse pe parcursul lunilor iunie-septembrie unor atacuri continue executate din aer și de pe apă (aici incluzând și raidurile comandourilor ucrainene), comandamentul forțelor … Citește mai mult
Tot mai des, mi se-ntîmplă să dau semne de viaţă. Cu vremea, detaliile se estompează, dispar. Rămîn esenţele tari – miezul sub coaja perisabilă, muguri fragezi în noduri, rînjetul sub canioane de riduri. Respir, vînd, cumpăr, negociez, urlu, mă ţin de trucuri, de fusta mamei, iubitei, uit secolul şi de ce m-am născut, port … Citește mai mult
Din ale patriei gânduri profunde am să spicuiesc la acest ceas de taină câteva povești pentru a încânta imaginația dumneavoastră mai ceva ca în copilărie. Așadar, a fost o dată ca niciodată o țară foarte îndepărtată, Huomania. În această țară trăia un popor extrem de mândru… mândru în toate cele, mai ales în a imagina … Citește mai mult
Dacă m-aș fi îmbătat poate că aș mai fi avut o șansă să uit, ceremonialul cerea asta, un strop de păcat și nimic altceva pe imaculatele halate albe ale tristeții, apoi a venit revolta din somn ca o vomă curată pe altarul nopților, ce naiv eram dacă puteam să cred că fericirea poate să țină … Citește mai mult
Marele tată Marele tată este o carte ce cuprinde povestea integrală a lumii şi a celor ce s-au scris despre ea. Marele tată este de asemenea o carte a căutării tatălui şi a aducerii lui la rangul acesta: marele tată! Pentru că indiferent pe care îl găseşti şi îl arăţi – pe cel … Citește mai mult
Termenul din titlu trimite la o anumită tendință cvasimaniacală de a căuta cu orice preț plăcerea. Așadar, nu avem în vedere dimensiunea filosofică a termenului. Deși o vom avea drept referențial în cele ce urmează. O filosofie, trebuie precizat, care și-a avut începuturile în Grecia antică. De menționat, în acest sens: în timp ce … Citește mai mult
Pasiunea pentru muzică a generații de târgovișteni a ținut laolaltă corala „ProMusica Gheorghe Dimancea” timp de un secol și jumătate. Și nu oricum, corala strângând premii naționale și internaționale de-a lungul anilor și construindu-și un renume de admirat. Istoria coralei începe în anul 1873, când a fost înființată sub numele de „Asociația Muzicală pentru Cântări”. … Citește mai mult
1.Poezii de septembrie… Classical Tour – Montale în sepia aproape bătrîn, după anii de ultimă fervoare doarme somnul greu al părăsirii – să nu-l trezim, să nu-l trezim, să nu-l trezim! înăuntru vede, privește lacom cîmpurile largi, nesfîrșite, luminoase de levănțică și de tumeric… poate e doar un răgaz, poate e pacea de … Citește mai mult
Există în romanele turcoaicei Elif Shafak, pe care am căutat să le înţeleg în ultima lună de zile, două feluri de naratori, foarte greu de sesizat. Primul povesteşte întâmplări, situaţii în care se află personajele, istorii exotice, aşa cum se întâlnesc în mai toate romanele. Este un narator primar, aşezat în unghiul de vedere … Citește mai mult
O introducere amară… Să ne întoarcem la habarniștii noștri! Știu că este aproape inutil, oamenii politici din țara mea sunt imuni la orice încercare de dialog, autosuficiența lor e planetară. S-a făcut o listă cu topul trăsăturilor de caracter negative, toate li se potrivesc, de la un capăt la celălalt. Să intrăm „în detalii”, … Citește mai mult
Marius Turda despre modernitate și eugenism… În anul 2010, Marius Turda, istoric britanic de origine română, profesor de istoria biomedicinei la universitatea Oxford Brooks, publica la editura Palgrave Macmillan volumul Modernism and Eugenics. La inițiativa lui Adrian Șerban, director editorial la Editura Polirom, cartea lui Marius Turda a apărut și în limba română, în … Citește mai mult
Maestrul și Makarenko, de Liliana Corobca, Editura Ratio et Revelatio Facerea lumii are loc continuu, dar la fel și desfacerea, dezintegrarea ei, a fiecărei alcătuiri păstrată de ea în straturile care se adaugă și îi tot compun mai ales istoria și poveștile care îi asigură continuitatea, vizibilitatea și cuvintele împreună cu viețile lor. Poveștile își … Citește mai mult
Jucat-am nu puţine roluri de-a lungul îndelungii mele cariere de actor dramatic. Unele, fără importanţă: uşier la Curtea de Justiţie; pedel cu şapcă, eghileţi, lampasuri roşii, plus fireturi, în pragul uşilor turnante ale mai multor cazinouri (în comedii bulevardiere); ca şi, nu mai puţin, valet, purtând pe tavă corespondenţa baronesei. Celor ce au să retorcheze … Citește mai mult
Un copil râde cu poftă. Un cățel maroniu și pufos, fără lesă, stă lângă stăpânii lui, așezați pe trepte, și latră la o trecătoare agitată, care-și leagănă sacoșele pline în fața lui. E după-amiază, aproape seară, iar soarele pare că așteaptă ceva, neîndrăznind încă să apună. Cățelul latră iar. E la vârsta la care e … Citește mai mult
Înainte de mi historia de amor con Andalucía, la o Școală rezidențială de spaniolă în Manchester, cunoscusem o comunitate de sefardies, urmașii evreilor care plecaseră forțat din Spania în perioada Reconquistei, vorbind spaniola din secolul al XV-lea. Evreilor li se dăduse oportunitatea să se convertească la catolicism, iar ei, desigur, refuzaseră. Le-am mulțumit profesorilor … Citește mai mult
Cuțitul Treceam deunăzi pe lângă Dealul Filaret şi am trecut pe lângă staţia Cuţitul de Argint, dar şi pe lângă Biserica Cuţitul de Argint, cunoscută sub numele de Bărbătescu Nou şi m-am întrebat care o fi legătura între un lăcaş de cult ortodox şi cea mai veche unealtă din istoria omenirii? Nu am căutat … Citește mai mult
Întâi, filosofia este o cale de a ajunge la înțelepciunea vieții, fiind, ea însăși, iubirea de înțelepciune. Un filosof cunoscut a mai afirmat și că noi „iubim viața nu pentru că suntem obișnuiți sa trăim, ci pentru că suntem obișnuiți să iubim.” (Nietzsche) Si atunci, dacă filosofia este „iubire de înțelepciune”, ce poate ea … Citește mai mult
(în)scrierea siguranța neuitării înseamnă și spune un vis, unul mereu fecund care își așază continuu imaginile în fiecare traversare a nopții, în fiecare apropiere de tăcerile ei niciodată uitate de fire, niciodată lăsate departe de clipele lungi și nesigure ale singurătății, de formele reci îngăduite de frigul din încăperile ei acolo am rămas. acolo au … Citește mai mult
În caligrafia privirii dorințele se proiectează pe ecranul sufletelor care au același nume, iubire. Pornesc nerăbdător spre orașul de munte, acolo mă așteaptă privirea luminoasă și scânteietoare, blândă și copilăroasă, acolo este femeia care pictează nuanțe în tăcerea cuvintelor ce sunt lăsate să se odihnească pentru o vreme, vremea iubirii. Ce simte scorpionul … Citește mai mult
Ca să fim înțeleși, nu mi-a plăcut vreodată acest personaj istoric cu numele Winston Churchill. Filmul se numește Darkest Hour. Și tocmai pentru aceasta am apreciat că în film este o scenă în care se face rezumatul nenorocirilor provocate de acest individ. Și vă mai spun și eu una: a lăsat Europa de Est la … Citește mai mult
Corespondența scriitorilor în epoca interbelică În lucrarea intitulată „În sensul clasicismului” din 1946, criticul literar G. Călinescu se pronunța în privința dialogului epistolar: „Înțeleg o corespondență care, pornind de la contingențe, se ocupă în fond cu schimbul de idei generale”, situându-se, cel puțin în plan teoretic, de partea dialogului cu valențe cultural-științifice. Cartea … Citește mai mult
„Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut” (Psalmul 50), putem spune la propriul examen de conștiință. Pot fi oameni care nu cred că greșesc și chiar exclud posibilitatea ca alții să-i considere vinovați de ceva ori, mai grav, oameni care nu conștientizează nicidecum gravitatea propriilor fapte chiar atunci când urmările sunt tragice. … Citește mai mult
Scriu ziarele: „Ce simți atunci când mori? Un simulator te ajută să experimentezi momentul propriei morți.” Ptiu, dracu să vă ia! Lua-v-ar ielele! Gyuri Pascu- Doamne, ce umor natural avea! Și era ardelean – oameni care, se zice, sunt o grămadă de bancuri pe seama lor, nu au umor. Aiurea! Socrul meu, ardelean get-beget … Citește mai mult
Duminică, 24 aprilie 1921 avea loc la Târgovişte ceremonia dezvelirii bustului M.S.Regele Ferdinand, ce fusese realizat de sculptorul Ionescu-Varro şi amplasat în faţa Şcolii de Cavalerie din oraş. La ora 11.00, regele şi regina, însoţiţi de principesa Mărioara au sosit la şcoala amintită fiind întâmpinaţi de oficialităţile locale. După desfăşurarea serviciului religios, au fost … Citește mai mult
Spuneam într-un articol anterior că voi scrie despre haos, despre haosul care se pare că ne definește lumea, realitatea exterioară, socială și politică, un haos care aduce un iz de aparentă libertate și de anarhie. E de ajuns să trecem în revistă ultimele orori petrecute în România, corupție, violență, crime, accidente, apatie, infracționalitate și, desigur, … Citește mai mult