Euroguard InCaseEnergy 	oneminamed_nav.gif kiss2025a.jpg

TABLETA DE JOI – Radu Alexandru STATE – Măneşti -1872, 1874, 1875, 1888…

1873- înscrisuri legalizate de Primărie, locuitorilor..: Ioniţă Aldea se obliga să lucreze 16 zile la casa lui Damian Dimitriu, pentru plata unei datorii de 32 de lei pe care o avea la acesta; Gheorghe Safta îi vindea aceluiaşi Damian Dimitriu, o cantitate de 100 de vedre de borhot de prune; mai mulţi proprietari se învoiau … Citește mai mult

RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI – Alexandru ȘTEFĂNESCU – Tradiții

   Așa cum estimam într-un articol de acum 3 săptămâni, venirea iernii va încetini considerabil desfășurarea operațiilor militare. Deja de două luni, eforturile ruse (în special ale mercenarilor „Wagner”) s-au concentrat în direcția Bahmut. La sfârșitul luni noiembrie se conturase încercuirea localității, dar întăririle ucrainene au oprit tentativa de pătrundere rusă. Aici, în cel mai … Citește mai mult

TABLETA DE MIERCURI: Pompiliu ALEXANDRU – Cât de periculos este un analfabet funcțional generalizat?

            „Știu că sunt prost, dar când mă uit în jur prind curaj!” Se spune că vorba i-ar aparține lui Ion Creangă. Am să mi-o asum definitiv pe această vorbă și îmi fac din ea steag! Asta începând de săptămâna aceasta, de când am dat piept din plin cu prostia analfabetului funcțional generalizat. A apărut … Citește mai mult

17-22 decembrie: Colinde, datini și obiceiuri pe scena amenajată lângă Turnul Chindiei

Consiliul Județean Dâmbovița, prin Centrul Județean de Cultură, organizează, în perioada 17-22 decembrie 2022, lângă Turnul Chindiei, un eveniment cultural-artistic denumit generic: „Colinde, colinde…” Cete de colindători sosiţi din câteva localități ale județului şi ansambluri de datini şi obiceiuri vor reînvia adevăratele tradiţii ale iernii din satele dâmbovițene. Este cea mai bună modalitate de a … Citește mai mult

EDITORIALUL DE MARȚI – Gheorghe SCORȚAN – Schengenu’ măsii

   Acceptarea intrării în spațiul Schengen a Croației, dar respingerea României și Bulgariei, altfel spus, imposibilitatea celor două țări de a face pe deplin parte din Uniunea Europeană, a făcut evidentă o realitate dezagreabilă. Și aceasta, dezvăluindu-se în toată hidoșenia sa atât cetățenilor României, cât și celor ai Bulgariei! Mai exact: că, le convine ori … Citește mai mult

A fost târnosită noua biserică din cartierul Berevoiești (Fieni)

Foarte mulți credincioși din orașul Fieni și din localitățile învecinate au luat parte duminică, 11 decembrie 2022, la slujba de târnosire a noii biserici din cartierul Berevoiești al orașului Fieni, cu hramurile „Sf. Împărați Constantin și Elena” și „Acoperământul Maicii Domnului”, ce a fost oficiată, ca de altfel și Sfânta Liturghie, de către Înaltpreasfințitul Părinte … Citește mai mult

SEMNELE TIMPULUI – Liviu ANTONESEI – De decembrie…

Începe boicotul popular? Reacțiile politrucilor noștri sînt chiar mai jalnice decît „eforturile” pe care le-au comis pentru aderarea la Spațiul Schengen. Dar pe mine nu mă interesează nici scuzele lor, nici încercarea de a da vina pe alții, pe oricine, nici noile lor promisiuni că „vor face totul”. Au mai făcut și rezultatul ne-a fost … Citește mai mult

TABLETA DE LUNI – Ionuț CRISTACHE – Mic îndreptar moral pentru oamenii politici

O introducere amară…    Știu că este aproape inutil, oamenii politici din țara mea sunt imuni la orice încercare de dialog, autosuficiența lor e planetară. S-a făcut o listă cu topul trăsăturilor de caracter negative, toate li se potrivesc, de la un capăt la celălalt. Să intrăm „în detalii”, după ce le trimit, legat cu … Citește mai mult

ULTIMA PĂLĂRIE – Dorin TUDORAN – Poveste de decembrie…

1.Crocodilii nu pot zbura (I)      Într-o postare pe Facebook, Vladimir Tismăneanu reamintește câteva secvențe ale conferinței internaționale Will the Communist States Survive? The View from Within, pe care a organizat-o în octombrie 1987 la New York sub auspiciile institutului la care lucra atunci – Foreign Policy Research Institute din Philadelphia. Face și o … Citește mai mult

DINCOLO DE RIMELĂRI – Șerban FOARȚĂ – AUTOAUT

   Gheata elegantă, cu crampoane brune bine implantate şi de un galben ultraşic, a centrului înaintaş mângâia mingea, când şi când, – aceasta simţindu-se frustrată, însă, că nu o mângâie manual.    Fie şi dacă mângâierile sunt de diverse feluri şi nu-i obligatoriu să implice auxiliile manualităţii (păsările, bunăoară, nu par să se mângâie cu … Citește mai mult

PLAYBOOK – Gabriel ENACHE – Desțelenirea

Călătorie pe urmele conflictelor de lângă noi, de Sabina Fati, Editura Humanitas    O călătorie impune asumări, adăugări compulsive odată cu fiecare pas făcut și adăugat celor de până la el, încurajează amplificări nemăsurate ale itinerariului care te prinde în alcătuirile lui, în anumite stări oarecum definitive și multe alte elemente străine până acum, elemente … Citește mai mult

TABLETA DE DUMINICĂ – Erica OPREA ¬ Când este vulnerabilitatea un defect?

   Pornind de la definiția pe care Dicționarul Explicativ al Limbii Române o atribuie cuvântului vulnerabil, și anume „care poate fi rănit”, nu este de mirare că adjectivul este adesea folosit în sens peiorativ. În genere, în exprimarea uzuală, cuvântul face referire la anumite slăbiciuni sau sensibilități pe care un individ le are și despre … Citește mai mult

LA SFÂRȘIT DE SĂPTĂMÂNĂ – Constanța POPESCU – Vin sărbătorile vin…

Dimineață, zi, seară, noapte și ciclul se repetă. Previzibil. Și totuși uneori un gând trist încolțește cu o întrebare: cât mai avem, până când? Sigur că aceste gânduri vin pe relaxare, după ce ai „tropăit” câțiva zeci de ani pentru toți, tu fiind locomotiva, o alimentai și reparai din mers. Nu-i îngăduiai o pauză de … Citește mai mult

DILEME – Aura Ciobotaru – Întrebarea care trebuie pusă (4)

  Pentru a trece și la alte aspecte, care privesc mai îndeaproape existența noastră, ne putem gândi la subiecte din teoria etică. Unul dintre aceste subiecte, la care am să fac referire, în cadrul contextului general, este cel al distincției între referențial și atributiv, ca moduri de a desemna lucruri și fapte. Sensul atributiv denumește … Citește mai mult

TABLETA DE CARTE ȘI FILM – Marius MIHĂLĂCHIOIU – Dimitrie Cantemir

   „Sfârşitul şi despărţirea de această viaţă, adică moartea, ne urmăreşte şi ne vânează mereu; chiar dacă suntem destul de sănătoşi şi puternici, ea este în stare să ne doboare în fiecare ceas,  fără să mai aştepte vârsta coaptă a bătrâneţii.”      Contextul politic și social din Europa nu este bine cunoscut. Între imperiul țarist și … Citește mai mult

PUNCTUL PE CUVÂNT – Gabriela CRISTACHE – Numind…

   Un fel de a clarifica realitatea din proximitate îmi pare a fi faptul că dăm nume obiectelor, ființelor, locurilor, întâmplărilor. Parcă ne este mai clar dacă găsim un loc în gândirea și memoria noastră atunci când știm ce nume poartă cele cu care interacționăm sau timpul trăit cumva.    Punem convingere și sentimente în cazul multor … Citește mai mult

JURNAL DE CORPORATIST – Teodor Constantin BÂRSAN – Ura în pandemie, o teorie a stupidității

Suntem la aproape un an de la încetarea restricțiilor covid și a lockdown-urilor, mitul vaccinului salvator s-a spulberat, iar în vest se vorbește de reconciliere, împăcare și amnistiere între cele doua tabere, de uitare a urii proiectate împotriva celor care nu au vrut să se conformeze și să se supună legilor apărute peste noapte.    Deși reconcilierea este … Citește mai mult

EDITORIALUL DE MIERCURI… ALTFEL – Ioan VIȘTEA – Împotriva festivismului ipocrit, găunos și păgubos

Patrie   Nu spui nimic.   Tăcută te știu de la întîia tremurare a luminii, de la prima încrețitură a pomeților stîncoși, cînd te-am găsit fără să fie nevoie să armez o corabie.   Cîtă încredere trebuie să fi avut în fiii tăi, dacă încercîndu-i cu glorii, cu mari depărtări împovărîndu-i ades, ai știut că … Citește mai mult

EDITORIALUL DE MARȚI – Gheorghe SCORȚAN – Maghiarii noștri, între de iure și de facto

   Pentru mulți dintre observatorii problemelor minorității maghiare, printre care se numără și semnatarul editorialului de față, așa-numita chestiune a autonomiei, suspectabilă că s-ar afla încă pe agenda politicienilor acestei minorități, este una, în mod evident, depășită. Adică, altfel spus, una caducă. Așa se face că am putea concluziona liniștiți, și asta din capul locului: … Citește mai mult

EDITORIALUL DE LUNI – Nicolae STAN – Note despre literatură (LXXIII)

Am citit, într-un ritm record, uneori „pe verticală”, dar fără să omit ceva esenţial fie la nivelul evenimentelor, fie la cel al calităţii estetice a scrierii (câtă e ea acolo), romanul biografic „Dante Enigma” al lui Matteo Strukul. O biografie romanţată a tinereţii marelui poet, cu multe licenţe: presupusa boală (epilepsia), inventata prietenie strânsă cu … Citește mai mult