Aceasta nu e o cronică teatrală… Sunt numai gândurile unui iubitor de teatru și de Târgoviște. Așadar, HAMLET  la Teatrul „Tony  BULANDRA”, din Târgoviște, în regia și adaptarea scenică a lui Kemal  BAȘAR, coregrafia Hugo WOLFF, muzica originală Can  ATILLA… Dincolo de poezie, scrie în programul spectacolului, SHAKESPEARE este un fin observator al condiției umane, … Citește mai mult

Aveam aproape cinci ani când s-a hotărât, în urma unui consiliu de familie ad-hoc, că sunt un sensibil. Şi asta pentru că, înainte de a-i potopi cu deja obişnuitele întrebări, rămăsesem mut, vreme de câteva minute, în faţa Autoportretului cu ureche bandajată şi pipă al lui Vincent van Gogh. Nu-mi mai amintesc exact ce a … Citește mai mult

        Pornind de la acea leapşă cu cărţi care se desfăşoară încă pe facebook, m-am tot gândit ce aş lua eu cu mine pe o insulă pustie; nu e prima dată când fac asta, mi se pare provocator să reflectez la ce lucruri sunt atât de importante în existenţa mea încât să nu pot … Citește mai mult

  VICTOR  BĂDULESCU Fiecare localitate, ca aşezare omenească formată, se mândreşte cu costumele tradiţionale, cu meşteşugurile  transmise din generaţie în generaţie, cu cele mai frumoase obiective turistice, cu oamenii de seamă ce au trăit pe acele meleaguri, cu realizările recente etc.  Ne vom oprit la evidenţierea personalităţilor născute, şcolite, crescute sau trăite în spiritul colectivităţii … Citește mai mult

William Safire a fost un autor prolific – jurnalist, prozator, analist politic, laureat al Premiului Pulitzer, corespondent militar, producător radio și tv, speechwriter pentru Richard Nixon. Mulți îl creditează cu organizarea celebrei întâlniri… neprogramate (“impromptu”) dintre Nixon (pe atunci vicepreședinte) și Hrușciov, de la Moscova (1959). Cunoscută drept The Kitchen Debate, acea întâlnire a prilejuit un schimb de … Citește mai mult

Când eram mic nu credeam că voi ajunge vreodată în Londra, deși mi-aș fi dorit… Mi se părea foarte departe și prea greu de atins acest vis. Mă fascinau poveștile despre bătrâna capitală. Se spunea că acolo plouă la ore fixe și musai de trei ori pe zi: dimineața, la prânz și seara, că este … Citește mai mult

            Povesteam acum ceva vreme cum ne vede un londonian care a stat mult timp în Târgoviște. Pe noi, adică pe noi românii, nu târgoviștenii! Iar el găsea că avem o fire directă, nefățarnică de a ne exprima sentimentele față de aproape. Cum adică? El adăuga un corolar plin de exemple … Citește mai mult

Xxx    Recep Tayyip Erdogan a fost ales președinte al Turciei prin sufragiu universal și direct. Evenimentul este notabil, dar nu într-atât încât să vorbim despre nașterea unui „nou sultanat”, cum am văzut în presă. În legătură cu Turcia cred că ar trebui să reținem următoarele (anul acesta am predat Istoria Imperiului Otoman și sunt în … Citește mai mult

Cel mai greu este să lucrezi cu oamenii, mai ales când ai de-a face cu indivizi şi individualităţi de larg consum care trăiesc cu/pentru impresia că au dreptate indiferent ce ar spune. Şi mai greu de digerat este acea clipă inefabilă când ei simt nevoia să îşi exprime părerile total neargumentate fără ca cineva să … Citește mai mult

Nu am aşteptat niciodată prea mult de la ţara mea pentru simplul motiv că am aflat de ceva vreme că suntem cam tineri prin istoria asta, tineri în termenii continuităţii. Oricât de curajoşi vor fi fost tracii sau dacii, oricât de bravi vor fi fost domnitorii Evului Mediu românesc, oricât de rezistenţi vor fi fost … Citește mai mult

Amintirile mele desenează un loc îndepărtat în timp și spațiu. Atât de frumos, atât de clar conturat… Între munți, liniștit, grațios, înmiresmat de trecerea anotimpurilor… Cât de clar îmi aduc aminte mirosurile anotimpurilor în curgerea vieții mele!  Chiar departe fiind,  îmi aminteam sunete și mirosuri  ale locului în care crescusem… Învățasem să simt pulsul pădurii … Citește mai mult

Fiindcă şcoala abia a început de câteva zile am hotărât să mă întorc în timp într-o perioadă aleasă absolut aleatoriu şi să vă aduc cu câteva informaţii despre ceea ce însemna învăţământul la Târgovişte, la 1932. În acea vreme, urbea noastră se putea mândri cu şase şcoli primare: nr.1 de fete, nr.2 de fete, nr.1 … Citește mai mult

Limba română a devenit  obositoare pentru mulți din aceia care se înjură între ei,  uneori până la… „desființare”. Nu mai caută nimeni prea multe cuvinte în care să se „dea în stambă” și nu mai are nimeni chef de sensurile clare ale unor cuvinte dintre cele pe care le folosește cel mai des. De nuanțe … Citește mai mult

1.O scurtă prezentare a mea, pe care a trebuit s-o fac, mi-a amintit de alta mai… haioasă, pe care am scris-o mai demult. Aici doar prima parte. Născut la 25.02.1955, comuna Tomeşti, judeţul Iaşi, într-o familie din mica burghezie rurală (în viziunea altora – din chiaburime). Mort – încă nu. Boli – nu e cazul. … Citește mai mult

Valentin Iordănescu este un artist caracterizat de discreție. O discreție… deschisă și creativă, extrovertită. Cunoscut grafician, ulterior Valentin Iordănescu a săltat ștacheta muncii sale creative plonjând nonșalant, cu siguranță și benefic pe tărâmul luxuriant al picturii unde se pare că fusese de fapt dintotdeauna, demonstrând de atunci și mai departe că poate plăti păcatele zbuciumului … Citește mai mult

  În vârtejul mass-media, și-au făcut loc, timid, dar sigur, cu ani în urmă, rețelele de socializare. Hi 5-ul, o sarma cu mămăligă a tineretului, nu avea nicio noimă pentru mine, cu atât mai mult cu cat design-ul era obosit și încețoșat. Facebook-ul, însă, m-a prins și pe mine. Nu știu cum și când, cert … Citește mai mult

„ Bucuria prin artă mă duce cu gândul la copilărie, poate pentru că totul este ca o joacă”   -Silent Strike De cele mai multe ori viața, împreună cu nevoile și responsabilitățile ei ne „taie” curajul de a face ceea ce ne place, de a călători, de a ne îmbrăca sau de a ne alege meseria … Citește mai mult

  Să zicem că în politică există o suprapunere totală de sens între a convinge și a manipula. Să admitem că masa de manevră are nevoie, ca-n basme, să aleagă între bine și rău și tuturor le este mai usoară munca atunci când lumea se împarte între anteniști și băsiști. Ce se întâmplă – mă … Citește mai mult

Nu toată lumea este mulţumită de felul cum se decernează premiul Nobel pentru Pace.  Motiv pentru care, sud-coreenii au decis să acorde şi ei o variantă de premiu pentru pace. Deci, în 1990 au instituit Premiul pentru Pace din Seul pe care îl acordă din doi în doi ani. În afară de artefactul simbolic, câştigătorul … Citește mai mult

Oamenii sunt triști, mă… Și mint.  Septembrie, încă vacanță pentru mine și pentru toți cei care așteaptă să înceapă primul sau noul an universitar. Iată-mă din nou aici. Nu am un punct de vedere bine stabilit așa că las ideile să curgă lin.  Azi am privit cu sufletul, am gândit cu sufletul, cu toate că … Citește mai mult

Unu’ mai tupeist se „dă mare” pe șoseaua neasfaltată, turând motorul la maxim. Doi clovni îmi blochează calea – vor să facă poze. O babă pitică și cam șchioapă se vaită de „șale” la o vecină; baticul i s-a dezlegat și îi cade pe spate. Un tip gras înfulecă un hot-dog, lingând apoi punga de … Citește mai mult

Privirea mea curge printre șiroaie de apă, scormonește trecut și prezent, oprindu-se tristă în poarta morții… Se naște noaptea în șoapta mea de durere, iubire e numele ei, dar nimeni n-o știe, strigătul meu e mut ca și viața.              24. Se apropia Anul Nou. Departe de Maria, departe de mama şi de … Citește mai mult

  Trebuie să recunosc că am fost un copil mâncăcios. Iar lăcomia mea se potrivea de minune cu înzestrările native ale maică-mii, care se pricepea de minune la arta gătitului. Tata, care copilărise în umbra fumului de grătar din nu știu ce cârciumioară bucureșteană, nu era nici el un bucătar de lepădat. O dată, când … Citește mai mult

Pe cînd mă chiteam în fel şi chip, iată că chevrolet-ul albastru metalizat căutat trece fîşîind pe lîngă mine şi intră pe poarta vilei, care se deschide automat. Apoi poarta se închide. Mă aflu puţin în susul pantei şi văd curtea vilei ca-n palmă. Şoferul, un ins de vreo patruzeci de ani, cu o caschetă … Citește mai mult

  –  Următorul, vă rog ! Casiera îmbia clienţii cu o voce neutră, aşteptând dinapoia ghişeului facturile de plată şi bătrâna care tocmai urma la rând se opri în faţa ei clipind des din ochi. Rămase locului sprijinită de marginea rece a tejghelei ca şi când ar fi fost surprinsă cu mâna în buzunarul cuiva. … Citește mai mult

                       Pentru  Ticuţǎ– pentru cǎ a fost  şi  Paul-Mircea –pentru cǎ   n-a știut…                                      „Nothing human disgust me unless is unkind, violent.” (Hannah, in The Night of the Iguana)                                                                Când te naști ți se dau                                                            două șanse: să fii fericit                                                                  ori să … Citește mai mult

  1. Când eşti obosită, părul tău seamănă cu arama samovarelor vechi. Dacă-l mângâi un praf invizibil mi se depune pe degete. Îl simt lipindu-mi-se de piept ca o vulpe rănită. Cade pe umărul meu ca o ploaie măruntă şi melancolică.   2. sărut   Buzele tale miros câteodată a tunet. Rareori a cenușă. În … Citește mai mult

1.am vrut să pun vreo cîteva cuvinte aproape laolaltă apoi am uitat mă luasem cu joaca tîrziu cuvintele au înnoptat și-am mai rămas cu vreo două litere (tu)   2.treceam prin ploaia ta întîmplătoare umbrelă eram și miercuri viitoare alături un cerșetor plafonat recita dintr-un volum din bunicul lui shakespeare acela de odinioară dintr-o dată … Citește mai mult

La ceas senin de taină Îmbătrânește ziua în mine și îmi frământă noaptea gândul, tot mai uscat când toamna vine tiptil și reci ploi mă îmbracă cu tristeți. Tot mai singură m-acopăr cu vorbe, rostite în gând, să-mi țină de dor până la ziuă, să-mi țină de iarnă. Așez iubirea la capăt de rând, la … Citește mai mult

                                      În urma autobuzului     În urma autobuzului, ţărani cu sacoşe de plastic în mînă. Parcă plutesc pe marginea drumului. Ar fi deajuns doar o pală de vînt să-i ridice cu totul la cer mulţumiţi că au plătit la fisc impozitul pe rouă. Cîinele îşi linge umbra, cade cu botul pe gînduri, inventează … Citește mai mult