Fonduri Europene 2014-2020. Interviu cu Liviu Muşat, director ADR Sud Muntenia

Alocarea fondurilor europene în perioada 2014-2020 este un subiect fierbinte în această perioadă, mai ales după ce experţii Comisiei Europene au transmis autorităţilor române la sfârşitul anului trecut că prima versiune a Acordului de Parteneriat (AP) pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020 este lipsită de viziune strategică, prea vagă şi nu dovedeşte că lecţia dată de eşecul cheltuirii banilor UE este valorificată.

În acest context, am ales să stăm de vorbă cu directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat, şi să aflăm care sunt cele mai proaspete informaţii despre subiectul fonduri europene şi la ce ne putem aştepta în perioada 2014-2020.

 

 R.:  S-a stabilit care este valoarea fondurilor europene pe care ţara noastră o va primi în perioada 2014 – 2020?

L.M.: În momentul de faţă se prognozează o sumă  de aproximativ 40 de miliarde de euro ce i-ar reveni României în exerciţiul financiar 2014 – 2020. Detalii vor fi stabilite după ce va fi aprobat Acordul de Parteneriat. În ceea ce priveşte alocarea financiara destinată  Programului Operaţional Regional, pentru Sud Muntenia estimăm suma de 1,1 miliarde de euro, ce ar urma să fie cheltuită în perioada de programare menţionată anterior.

 

R.: Vor fi simplificate procedurile de accesare a banilor faţă de perioada 2007 – 2013?

L.M.: Există deja o schimbare de optică la nivelul Comisiei Europene, o abordare mai complexă, calitativ superioară celei de până acum. Şi motivul principal îl reprezintă resursele financiare, din ce în ce mai puţine. Este nevoie să identificăm exact acele proiecte care au potenţial mobilizator şi de multiplicare a altor proiecte. Ne vom îndrepta cu predilecţie către acelea cu potenţial economic, care sprijină dezvoltarea comunităţilor. De exemplu, vom construi doar acele drumuri ce fac legătura între zonele cu potenţial economic. Apoi proiectele strategice se vor realiza pe baza unor parteneriate solide între mai multe judeţe, astfel încât, cu efect sinergic, să dezvoltăm proiecte mari. Nu vor fi lăsate deoparte nici latura socială, educaţia sau sănătatea. Tehnologiile nepoluante, economia bazată pe cunoaştere, cercetarea în domeniul calităţii vieţii vor fi domenii cu o puternică susţinere financiară. Este foarte important să avem proiecte care să-şi demonstreze capacitatea de a produce dezvoltare durabilă. Pe de altă parte, dacă vom avea rezultate bune, dacă sistemul de gestionare va fi unul performant, care să prezinte garanţie finanţatorului, în speţă Comisia Europeană, sunt convins că vom obţine condiţii mai facile în finanţarea proiectelor. Şi pentru ca procesul de absorbţie a banilor europeni pentru perioada următoare să fie mult mai fluent, este nevoie de prevederi legale mai clare, privind domeniul achiziţiilor publice, dar şi de îmbunătăţirea acţiunii în parteneriat, precum şi schimbarea percepţiei defectuoase, în multe cazuri, despre ceea ce înseamnă banul public.

R.: Este adevărat că vor fi mai puţine măsuri, pentru a nu mai fi atât de fragmentate sumele de bani alocate?

L.M.: Momentan nu vă pot oferi informaţii detaliate despre viitorul Program Operaţional Regional, având în vedere că el nu a fost aprobat în mod oficial, ci doar despre variantele de lucru. În orice caz, majoritatea liniilor de finanţare existente în actualul program vor fi reluate şi în viitorul program, şi mă refer aici la sprijinirea mediului privat, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea urbană, în plus fiind oportunităţile de finanţare ce vizează protecţia mediului, cercetarea şi dezvoltarea tehnologică şi sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

R.:  Când vor fi deschise primele măsuri şi când vor putea fi absorbiţi primii bani?

L.M.: Estimăm ca în al doilea semestru al acestui an să fie lansate primele ghiduri ale solicitantului. În momentul de faţă, autorităţile române, sub coordonarea Ministerului Fondurilor Europene, pregătesc Acordul de Parteneriat, documentul fundamental ce stă la baza viitoarelor Programe Operaţionale. Ulterior aprobării programelor, vor fi lansate şi ghidurile pe baza cărora potenţialii beneficiari îşi pot pregăti proiectele.

R.:  Cine are dreptul să beneficieze de aceste fonduri?

L.M.: Beneficiarii de fonduri din Programul Operaţional Regional vor acoperi, în continuare, aproape toată plaja de potenţiali solicitanţi. Şi când afirm acest lucru am în vedere administraţiile publice locale, asociaţiile de dezoltare intercomunitară, parteneriate între autorităţi ale administraţiei publice locale, furnizori de servicii sociale, universităţi de stat, întreprinderi mici şi mijlocii, ONG-uri.

R.:  Dacă v-ar întreba un potenţial beneficiar cum se alcătuiește un proiect bun, ce i-aţi răspunde?

L.M.: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, prin Seviciul Comunicare, acordă asistenţă potenţialilor beneficiari, solicitanţii de informaţii putând fi asistaţi, în mod gratuit, în vederea clarificării unor aspect legate de completarea şi pregătirea cererii de finanţare. De asemenea, instituţia noastră organizează sesiuni de informare şi campanii de promovare la nivel regional, astfel încât informaţiile să ajungă într-un mod cât mai rapid către cei interesaţi. Proiectele se realizează având ca bază de pornire Ghidul Solicitantului, document ce reprezintă un îndrumar pentru completarea corectă a unei cereri de finanţare. Pentru fiecare linie de finanţare va fi elaborat un ghid distinct, conţinutul acestui document putând fi amendat ca urmare a modificărilor legislative survenite, şi de aceea este bine ca să fie consultată periodic varianta actualizată a documentului (toate modificările sunt publicate pe pagina de internet a programului şi pe pagina de internet a Agenţiei dedicată implementării programului: http://regio.adrmuntenia.ro.

R.:  Credeţi că vom reuşi de data aceasta să accesăm mai mulţi bani decât în perioada 2007 – 2013? Argumentaţi!

L.M.: În cea mai mare parte, proiectele finanţate au fost absolut necesare şi au contribuit la creşterea calităţii vieţii în comunităţile unde ele s-au realizat. Cu toate acestea, aspectul impactului economico-social trebuie să constituie una din lecţiile pe care trebuie să le aplicăm în perioada următoare. Dintr-o oarecare teamă că nu putem accesa fondurile puse la dispoziţie, în perioada 2007 – 2013 ne-am îndreptat toţi, fie la nivel local, fie la nivel naţional, mai mult spre aspectul cantitativ al proiectelor. Şi uneori am neglijat impactul acestora. Este foarte important să vedem ce se întâmplă cu aceste proiecte, care este contribuţia lor la dezvoltarea comunităţilor. În Programul Operaţional Regional, criteriul principal de finanţare a fost momentul depunerii, respectiv regula ,,primul venit, primul servit”. Componenta de evaluare strategică de la începutul programului a fost eliminată, însă eu cred că pentru perioada următoare este necesar să introducem această etapă de evaluare strategică, în urma căreia regiunile să finanţeze acele proiecte care să contribuie în mod real la dezvoltarea comunităţilor.

R.: În judeţul Dâmboviţa sunt proiecte ce ar putea fi continuate pe bani europeni în perioada 2014 – 2020?

L.M.: Cu siguranţă, judeţul Damboviţa şi-a pregătit un portofoliu consistent de propuneri de proiecte ce ar urma să fie finanţate în perioada 2014 – 2020. La nivelul Agenţiei s-a constituit o bază de date cu propuneri de proiecte, iar judeţul Dâmboviţa a depus până acum 369 de propuneri de proiecte ce acoperă cele şapte domenii de dezvoltare ale regiunii noastre: infrastructura locală şi regională, dezvoltarea urbană, creşterea competitivităţii economiei regionale pe termen lung, protecţia mediului şi creşterea eficienţei energetice, susţinerea sănătăţii şi asistenţei sociale, dezvoltarea rurală şi agricultura.

R.:  La sfârşitul anului trecut se vorbea despre majorări de salarii în structurile care gestionează fonduri europene. S-a concretizat legal această măsură?

L.M.: Într-adevăr, la sfârşitul anului trecut a existat o iniţiativă legislativă care s-a concretizat în Ordonanţa de Urgenţă nr. 107/2013, ce reglementează salarizarea personalului din structurile cu rol de autoritate de management, în sensul asimilării funcţiilor şi salariilor cu funcţiile şi nivelul de salarizare al acestora din cadrul Ministerului Fondurilor Europene. Stabilirea nivelului concret al drepturilor salariale se face prin ordin comun al Ministerului Fondurilor Europene şi al ordonatorilor principali de credite ai structurilor cu rol de autoritate de management.

 

R.:  Dacă da, vor fi mai eficienţi în întocmirea proiectelor europene angajaţii care vor beneficia de această măsură, datorită stimulării financiare?

L.M.: Nu pot să nu recunosc faptul că latura financiară este importantă pentru a asigura randamentul maxim al unui angajat care lucrează în acest domeniu. Activitatea în gestionarea fondurilor europene este una complexă, pregătirea efectivă a unui angajat se realizează în timp, iar dacă el nu este stimulat financiar pentru a rămâne angajat în structurile menţionate anterior, el poate pleca oricând în mediul privat. Şi este păcat!

R.:  Măsura se va aplica pentru toţi angajaţii Autorităţilor de Management?

L.M.: Potrivit O.U.G. nr. 107/2013, modificarea salarizării se va aplica în cadrul autorităţilor de management ce gestionează următoarele programe sectoriale: Creşterea competitivităţii economice, Dezvoltarea resurselor umane, Mediu, Transport, Dezvoltarea capacităţii administrative şi Pescuit. Tot acest act legislativ menţionează faptul că, citez, „pentru personalul din Ministerul Educaţiei Naţionale, din entităţile aflate în subordinea acestuia şi din serviciile deconcentrate care gestionează fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile ori nerambursabile, majorarea salarială acordată conform prevederilor Legii nr. 490/2004, privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 595/2009, pentru aplicarea Legii nr. 490/2004, privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare, sau a prevederilor art. 34, alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, se aplică la salariul de bază stabilit pentru personalul din aparatul propriu, din entităţile aflate în subordinea acestuia şi din serviciile deconcentrate încadrat pe funcţii similare unde acesta îşi desfăşoară activitatea”.


Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

: 2 ganduri despre “Fonduri Europene 2014-2020. Interviu cu Liviu Muşat, director ADR Sud Muntenia

  • 22 ianuarie 2014 at 14:19
    Permalink

    Ca intotdeauna, domnul Liviu Gabriel Musat a raspuns prompt, concret si la obiect, demonstrand inca o data ca este un manager de succes. Este motivul pentru care domnia sa se bucura de tot respectul si consideratia mea, desi nu-i sunt nici ruda, nici angajata, nici vecina, ci doar un cetatean interesat de ceea ce se intampla in cetate! Ii doresc domnului director mult succes in fruntea echipei de la ADR, o echipa carsi merita toti banii!

    Reply

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro