Piese vechi de mii de ani, în cabinetul de numismatică din Târgoviște

Începând de anul trecut, la Muzeul de Istorie din Târgoviște poate fi vizitată o expoziție permanentă de numismatică foarte valoroasă, ce conține piese cu o vechime de mii de ani, care nu au mai fost văzute de târgovișteni, până acum.

Această expoziție se află în cabinetul numismatic realizat tot în 2011, într-un timp record, de doar două luni de zile.  Pentru realizarea acestuia s-a lucrat, însă, la foc continuu, fiind gata în doar două luni de zile de la momentul în care Consiliul Județean Dâmbovița a alocat fondurile necesare pentru înființarea acestuia. În colecția de numismatică pot fi văzute piese din toate epocile, piese rare, care nu au putut fi expuse pana acum publicului, cea mai valoroasă dintre acestea fiind o sârmă din epoca gumelnițeană, datată cu mai bine de 6000 de ani în urmă. O expunere detaliată a colecției ne-a fost oferită de de muzeograful Irina Cîrstina:“Organizat într-un mobilier expoziţional original, cabinetul numismatic etalează documente numismatice din antichitate până la mijlocul secolului al XX-lea.Obiectivul tematic al actualei expoziţii l-a constituit evidenţierea descoperirilor monetare de pe teritoriul judeţului Dâmboviţa, cu o privire specială asupra oraşului medieval Târgovişte.Patrimoniul expus este, cu foarte puţine excepţii, inedit, fiind alcătuit majoritar din monede, dar şi din obiecte de podoabă si cuprinde 1208 piese, cele mai reprezentative pentru colecţia de gen a muzeului, repartizate în 14 vitrine.Privitorul, mai mult sau mai puţin avizat, târgoviştean sau nu, român sau străin, va putea admira cea mai veche piesă expusă, o baghetă din aur, semiprelucrată, datată în epoca eneolitică, şi aparţinând culturii Gumelniţa, faza B, descoperită pe tell-ul din punctul „Măgura” (comuna Morteni). Emisiunile oraşului Histria, cele mai vechi de pe teritoriul României, sunt reprezentate de o drahmă, aflată alaturi de un stater emis de Alexandru Macedon, în anul 320 î.Hr., la Sardes, dar şi de emisiuni postume ale acestuia şi ale tatălui său.În ceea ce priveşte tezaurele, am optat pentru expunerea tuturor tipurilor de monede prezente într-un tezaur şi nu pentru expunerea în integralitate a acestora. Numărul mare de piese ar fi necesitat spaţii mult mai mari de etalare, iar repetarea la scara mare unui tip categorial ar fi danaturat scopul iniţial, anume acela de a oferi o imagine de ansamblu, cronologică, variată, semnificativă din punct de vedere numismatic, şi ar fi dus, de ce nu, la o scădere a interesului din partea privitorilor. Monedele sun texpuse în vitrine de tip pupitru, cu plan de expunere înclinat, fiecare monedă avand un orificiu realizat pe planşeta de expunere. Vitrinele beneficiază de iluminat rece, amplasat în plan vertical, stanga-dreapta.Tezaurele de monede geto-dacice, cu atât de expresivele lor variante tipologice, tetradrahmele macedonene, denarii romani republicani si imperiali sunt  atracţiile principale din perioada antichităţii.Pentru epoca medievală, evidenţiem cele 7 tezaure descoperite în Târgovişte, dintre care cele mai interesante sunt cel descoperit în Suseni, în zona pieţei „Doi Brazi”, alcătuit din patru ducaţi veneţieni din aur, emişi în secolul al XIV-lea, dar mai ales tezaurul de monede româneşti din secolele XIV – XV.  Cel din urmă, denumit „tezaurul Mircea cel Bătrân”, datorită celor aproape 6000 de monede bătute de marele voievod, descoperit întâmplător de un localnic, are o valoare istorică excepţională. De asemenea, semnalăm monedele şi obiectele de podoabă descoperite în cadrul cercetărilor arheologice din cuprinsul oraşului medieval (Bisericile Stelea Veche, Androneşti, Roşie, Târgului, Ionică, Albă, dar şi Curtea Domnească, Mitropolie etc.) şi de la Mănăstirea Nucet. Nu ai cum să nu admiri minunatul ansamblu alcătuit din patru ace de păr descoperit la Biserica Androneşti, fineţea inelelor din aur descoperite la Mănăstirea Nucet sau să nu fi impresionat de acurateţea inelelor sigilare descoperite la Biserica Roşie. Expunerea continuă cu tezaurele de monedă europeană din secolele XVI-XVII, alcătuite din tripli groşi, taleri austrieci, taleri –lei olandezi, florini, cum sunt cele de la Butimanu şi Vlădeni. Li se adaugă cele 4 tezaure de monedă otomană (Corneşti, Ghimpaţi, Odobeşti, Dobra), dar şi piese emise în Rusia (secolele XVII – XVIII), Imperiul Romano – German, monede emise la Sadagura etc. Moneda naţională, după o pauză de câteva secole, işi face din nou apariţia începând cu anul 1867, cand sunt emise primele monede româneşti din perioada modernă. Cu unele excepţii, prezentăm publicului emisiunile din perioadă 1867 – 1946, însoţite şi de câteva medalii jubiliare ale regelui Carol I al României, la 40 ani de domnie.Fiecare vitrină beneficiază de o pagină de prezentare, care oferă vizitatorului date despre tezaure, dar şi informaţii mai ample despre epoca istorică în care se incadrează emisiunile respective. În concluzie, cele 27 de tezaure (25 din argint şi 2 din aur), dar şi condiţiile excelente de vizionare a monedelor, constituie suficiente motive pentru a vizita cât mai curând cabinetul numismatic al Muzeului de Istorie”.