Florian Colea, artistul căruia Dumnezeu îi îndrumă mintea şi mâna să picteze icoane ce au ajuns până la Vatican

Originar din localitatea Moroieni, descendent al familiei Ciorănescu, în prezent târgoviştean, în vârstă de 63 de ani, pictorul iconar Florian Colea face cinste judeţului şi ţării noastre prin minunatele icoane, adevărate bijuterii, care ies din mâinile lui şi pleacă în lumea întreagă, din America, până în Japonia.

“Pasiunea am avut-o de mic. Ţin minte că mâncam bătaie de la mama, că-i mâzgăleam pereţii cu cretă, cu cărbuni, cu tot ce găseam. Probabil gustul pentru frumos l-am moştenit din familie, eu fiind unul din descendenţii familiei Ciorănescu, străbunica mea fiind rudă cu Ion Ciorănescu, învăţătorul care a ajuns în Moroieni şi a construit actuala casă, Muzeul al Literaturii, şcoala veche din Moroieni. Apoi, crescând, mi-au plăcut orele de desen la şcoală, iar pe la 13-14 ani , tatăl meu, care lucra în Bucureşti, m-a luat într-o vacanţă la el pe şantier şi m-a dus la Muzeul Naţional de Artă şi acolo am descoperit o expoziţie de icoane. Pe vremea aceea îi spuneau artă medievală şi mi-a rămas icoana în suflet. Am văzut nişte icoane împărăteşti aduse de la mari biserici şi mi-au plăcut. Am început să cochetez şi eu, dar adevărata pasiune pentru icoane am făcut-o după ’90, imediat ce ne-am eliberat de toate angoasele comunismului. Încet-încet m-am perfecţionat. Trebuie să vă spun că sunt autodidact, n-am absolut nicio instruire. În schimb, am văzut cam tot ce se poate vedea în ţară şi prin străinătate referitor la icoane. Apoi, prin anii 90, la sugestia unuia dintre prietenii mei din oraş, am început să particip la marile târguri care se făceau în vremea aceea. Am început cu Sibiul, la Bran, la Piteşti, Vâlcea şi în Bucureşti”, povesteşte pictorul iconar.

În timp, Florian Colea a devenit cunoscut, iar persoanele cu care a intrat în contact şi târgurile la care a participat l-au ajutat să îşi perfecţioneze tehnica, iar aprecierile şi premiile nu au întârziat să apară. Pictorul îşi aminteşte în mod deosebit de Nicolae Suciu, pe care l-a cunosct la Sibiu, unul din cei mai mari pictori iconari din ţară, aşa cum îl numeşte artistul, despre care spune că era un om de o inteligenţă rară şi avea o vorbă aşa de plăcută, încât te făcea să îl asculţi cu gura căscată.

Pentru Florian Colea, toate premiile câştigate sunt importante, dar unul dintre cele la care ţine mai mult este premiul I câştigat la sfârşitul anului trecut, la Bucureşti, la concursul organizat de Centrul Naţional de Creaţie, unde şi-au dat concursul peste 70 de concurenţi. Un rol important în participarea la acest concurs l-a avut unul dintre organizatori, Corina Mihăiescu, care, la sugestia unor prieteni, a venit la Târgovişte şi a luat câteva lucrări pentru a le înscrie.

 

 

 

O parte dintre icoanele sale au ajuns la Vatican

Cea mai mare reuşită pentru el, pictorul iconar Florian Colea spune că s-a petrecut în urmă cu doi ani, când una din icoanele sale a ajuns la Vatican. “Eu colaborez de vreo 10-12 ani cu o fundaţie a Bisericii catolice din Italia, care are aici o filială, care din anii 90 se ocupă de o parte din copiii noştri cu probleme de familie. Sunt nişte călugări deosebiţi şi unul dintre ei m-a descoperit în târgul care se ţinea în parcul Chindia, în oraş şi acela a fost începutul”, îşi aminteşte Florian Colea. Acesta spune că, în urmă cu ceva timp, a fost sunat de călugărul respectiv, care l-a anunţat că una dintre icoanele sale a ajuns în sala presei la Vatican, ulterior, iconarul primind şi o scrisoare de mulţumire de la părintele director al Vaticanului.

Florian Colea spune că a fost solicitat să picteze şi în biserici, dar vârsta şi boala nu i-au permis îşi ia astfel de angajamente.

Iconarul dâmboviţean are, însă, de lucru foarte mult, fiind solicitat la târguri şi evenimente, iar de ceva timp, Florian Colea învaţă peste 100 de elevi ai Şcolii din Moroieni, locul său natal, să deprindă tainele picturii de icoane, cursuri despre care spune că îi aduc satisfacţiile cele mai mari, mai ales că cele două fete pe care le are nu i-au moştenit talentul, aşa că simte nevoia să îi înveţe şi pe alţii acest meşteşug divin.

De altfel, se pare că divinitatea este cea care îi îndrumă mâinile şi mintea să picteze atât de frumos, iar credinţa are rolul cel mai important în activitatea lui.

De altfel, în prezent, iconarul lucrează la o nouă icoană pe lemn pentru târgul meşterilor populari ce va avea loc la Zilele Oraşului, în toamnă. Lucrul la o astfel de lucrare este una migăloasă, iar pictorul spune că este mai mult de lucru la icoanele pe lemn, decât la cele pe sticlă, deşi impresia oamenilor este alta.

Depinde, însă, de fiecare lucrare în parte, spre exemplu, la lucrarea împărătească care tronează la Vatican, Florian Colea muncind 6 luni de zile, mai ales că a fost vorba de o lucrare de dimensiuni mai mari. În plus, iconarul nu numai pictează icoanele, dar tot el confecţionează şi ramele, iar unele lucrări sunt adevărate opere de artă.

Florian Colea spune că, din punct de vedere financiar, nu s-a îmbogăţit din pictatul icoanelor, dar a deschis foarte multe uşi şi şi-a făcut foarte mulţi prieteni, cărora le oferă în dar mare parte din lucrările sale, motive pentru care nicio icoană de-a lui nu stă foarte mult timp în casă.

Din aceste motive, Florian Colea este mulţumit de realizările sale, deşi nu se consideră un artist, mai ales că firea sa optimistă spune că l-a ajutat să treacă mai uşor peste greutăţi, iar pictatul icoanelor a fost refugiul său, chiar şi în perioada în care practica meseria de tehnician-energetician, o meserie prozaică, aşa cum o numeşte dâmboviţeanul.

Florian Colea are şi alte pasiuni, printre care fotografia, pe care a descoperit-o recent, cititul, călătoriile, pasiuni pe care le împarte cu soţia sa, o altă artistă, din mâinile căreia ies goblenuri şi cusături minunate.

O soţie tot artistă

Cărpeniţa Colea (foto 9), originară din Slănic Prahova, participă alături de soţul ei la târguri meşteşugăreşti cu goblenurile şi lucrurile manuale pe care le realizează, pasiunea doamnei fiind moştenită de la mama sa. “Pasiunea mi-am descoperit-o la o expoziţie la care am fost cu soţul, unde colegul de stand era cu goblen şi mi-a plăcut foarte mult. Eu nu lucrasem până atunci goblen. Am învăţat să lucrez şi motiv popular”, spune doamna Colea.

Soţii Colea cred cu tărie că românii vor reveni la tradiţiile de altădată, mai ales că tinerii au început să fie din nou atraşi de toate meşteşugurile, iconarul dând exemplu sutele de copii, din toată ţara, care au participat la ateliere sale, unii chiar însoţiţi de părinţi şi bunici, care nu s-au reţinut să lucreze cot la cot cu cei mici, indiferent de vârstă.