1 decembrie, Ziua Națională a Românilor. Povestea costumului tradițional al bulgarilor din cartierul Matei Voievod Târgoviște

Comunitatea bulgară din cartierul Matei Voievod Târgoviște are un cămin cultural foarte frumos, înființat prin asociația Asociația Zaedno, în care bulgarii din au adunat obiecte vechi, tradiționale, cu povești impresionante, pe care le admiră toți cei care le trec pragul.

Fiecare familie își poate recunoaște aici îmbrăcăminte, obiecte de uz casnic, lucruri pe care le-au văzut la bunici și străbunici –Lucia Costache

Ceea ce atrage atenția în acest muzeu este, în special, costumul tradițional bulgăresc, deosebit prin motivele ce se regăsesc pe piesele care îl compun, cât și prin povestea lui.

Costumul tradițional bulgăresc pentru femei este format dintr-o cămașă, un  sarafan și un șorț în față. Cămașa se numește riză, sarafanul se numește sucman și șorțul se numește prestilcă. Atunci când fetele sunt tinere poartă cămăși foarte înflorate și multe culori. Șorțurile au în special trandafiri. Trandafirul este specific zonei noastre. Am căutat în Bulgaria să vedem dacă există aceste motive florale, dar se pare că sunt specifice doar zonei noastre și a Băleniului. Basmaua se poartă în momentul în care femeia se căsătorește și ea se închide la culoare pe măsură ce femeia înaintează în vârstă. Și cămașa este foarte colorată, dar devine din ce în ce mai simplă pe măsură ce se înaintează în vârstă. Pentru bărbați, la fel, cămășile sunt cu flori, dar mai puține, la fel ca și culorile. La rândul lor, și bărbații, odată cu înaintarea în vârstă, au cămășile tot mai simple.–Lucia Costache

Tot de la doamna Costache am aflat că, în trecut, tinerele care se căsătoreau le coseau viitorilor soți cămășile de nuntă.

De asemenea, tânăra își împletea părul și își prindea flori în el. De altfel, fotografii cu logodna bulgarilor din vremurile de odinioară sunt expuse și în muzeu.

La nuntă, băiatul poartă cămașă cusută de mireasă, poartă prosop foarte mare, cârpă îi spunem noi, pe care tot mireasa i-a cusut-o și i-o face cado și nașilor, nașei o prestilcă, iar nașului acest prosop. Bineînțeles că își făceau zestre de când aveau copiii mici. Pentru băieți, zestrea însemna loc de casă, cu tot ce era nevoie în ea, iar pentru fete hainele lor și toate țesăturile de care avea nevoie pentru a pleca într-o nouă viață .–Lucia Costache

De ziua comunității bulgare din Târgoviște, gospodinele ne-au împărtășit cum se pregătește plăcinta sârbească. Vezi rețeta: