Conf. dr. Gabriel Popescu (foto), din cadrul Institutului Național pentru Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, ne avertizează că nu este imposibil ca, într-o singură iarnă o persoană să facă două gripe, că, în special, copiii fac gripe cu simptome digestive (văsături, greaţă) şi că antibioticele fac mai mult rău decât bine bolnavilor de gripă.
Dintre cele două tipuri de gripă, A și B, care este mai „rea”?
Nu cred că se poate face o ierarhie. În mod clasic, tipul A era considerat mai agresiv, comparativ cu tipul B şi ambele mai agresive față de tipul C. Dar, din ceea ce am observat în ultimii ani, nu avem diferențe semnificative de severitate între cazurile de gripă cu tipurile A si B.
Domnule doctor, gripa din sezonul acesta are unele particularități comparativ cu gripele din anii
trecuți? Vă întreb, pentru că am văzut cazuri de copii diagnosticați cu gripă care prezentau, pe lângă simptomele specifice – febră, dureri de cap, ale articulațiilor, tuse etc. – și diaree, vărsături etc.
Nu s-au descris cazuri de gripă cu manifestări complet neobișnuite. Simptomele amintite fac parte din tabloul cunoscut al gripei: febră, frisoane, cefalee, dureri musculare, astenie fizică, tuse, vărsături sau diaree. În mod particular, manifestările digestive, precum vărsăturile şi diareea, sunt mai frecvent descrise la copii decât la adulți.
Vă rog să ne spuneți până unde merge automedicația și de ce nu se recomadă să luăm de capul nostru antibiotice?
Antibioticele sunt medicamente utile în infecții bacteriene, or gripa este o infecție virală. De aceea, nu este util să administrezi antibiotice în tratamentul gripei. Există, în schimb, medicamente antivirale, precum oseltamivir şi zanamivir, care ajută în vindecarea mai rapidă a gripei. Atât antibioticele cât şi antiviralele sunt medicamente care trebuie prescrise de medic şi nu sunt disponibile fără prescripție medicală.
Mai mult, deși antibioticele nu ajută la vindecarea gripei, ele au efecte adverse, care apar la fel de frecvent şi când administrarea lor este utilă şi când se administrează nejustificat. Aici, vorbim despre neplăcerile cauzate direct de administrarea antibioticului, cel mai adesea greaţă, vărsături, dar şi de probleme mai serioase cum ar fi selectarea de bacterii rezistente sau apariția de diaree postantibiotică cu Clostridium difficile (care, uneori, poate chiar pune în pericol viața pacientului) sau candidoză.
Astfel, se poate întâmpla ca administrarea de antibiotice să agraveze starea pacientului fără a aduce nici un rezultat în vindecarea gripei.
Eu cred că ar trebui făcut mai mult pentru a se înțelege că utilizarea antibioticelor fără prescripție medicală reprezintă un risc pentru pacient, dar şi pentru societate în ansamblul ei cu atât mai mare acum, într-o perioadă în care ne confruntam cu o erodare tot mai accentuată a eficienţei antibioticelor prin generarea de bacterii tot mai rezistente la acțiunea lor.
VEZI MAI MULT PE: În gripă, antibioticele fac mult rău : nu ucid virusul gripal, dar provoacă greaţă, vărsături, bacterii rezistente, diaree cu germeni cauzatori de deces
Facebook
WhatsApp
TikTok
