TÂRGOVIȘTENI ÎN SUFLET ȘI ÎN GÂND – Iuliana RICH – „S-au împrăștiat ca făina orbului…”

Pe blogul ,,Cisnădeanu’ turmentat”, pe pagina ,,Poftim cultură!’’,  din 17 noiembrie 2011, un cititor care plecase de mult din România, consemna: ,,Duc dorul prietenilor, copiilor de pe strada mea. Duc dorul unui timp de mult trecut, în care ierarhia profesională era recunoscută, ierarhia intelectuală de asemenea. Duc dorul competiției care exista între noi (,,Ce ai mai citit? Cât ai mai citit?”), după care ne întâlneam în podul casei și comentam ore în șir. Duc dorul sașilor care ne-au învățat să dăm cu mătura sâmbătă dimineața în fața casei, a săsoaicelor care le-au învățat pe mamele noastre să facă prăjituri minunate”. Același cititor preciza: ,,Toate numele de sași de pe Facebook sunt foarte cunoscute, cu mulți sunt sigur că am copilărit, dar cu timpul ne-am împrăștiat ca făina orbului, în toate colțurile lumii’’.

Toate parabolele tratează cu superficialul, dar înțelesul lor adevărat zace în profunzime. Când locuiam în Târgoviște și treceam pe lângă o casă veche, oarecum în paragină datorită naționalizării forțate și a timpului care lasă urme, răspunsul care mi se dădea referitor la cauza aspectului ei trist, era de multe ori: ,,rudele proprietarului s-au împrăștiat ca făina orbului’’. Această expresie avea o conotație negativă. Era oare plecarea proprietarilor sau a rudelor lor ceva negativ? Lipsa de fonduri sau de oportunități și chiar a unui cadru legal, transformase unele din acele case în umbre ale fostelor somptuoase clădiri. Similar, în acele vremuri multe sate din România își pierdeau populația mai tânără, care prefera să se angajeze la oraș, în industrie sau alte profesii, decât să stea la sat, la muncile câmpului. ,,Luminile orașului’’ promiteau o viață mai bună și mai îndestulătoare. Ca să folosesc unul din cele douăzeci de cuvinte românești pe care soțul meu le știe, ,,normal!’’.

De 14 ani (de când România a intrat în Uniunea Europeană) , mulți români părăsesc nu numai satele, dar și orașele României. Statisticile emigrării din 2018 precizează că România este a doua țară (după Suedia și înaintea Portugaliei, in topul țărilor membre ale Uniunii Europene)  cu cel mai mare procent de naturalizare. Acestea sunt doar cifrele oficiale.

În Spania, când epoca lui Franco devenise de nesuportat și universalitatea limbii castellano în alte 21 de țări hispanoblantes a ușurat emigrarea spaniolilor, mulți au plecat, lăsând în urmă localități pustii. Dacă acestea nu deveneau populare cu diaspora (în mare parte britanică, nemțească și rusească), multe din aceste pueblos blancos, sătucurile și orășelele tipice ale Andaluciei, și-ar fi pierdut glamour-ul și ar fi decăzut în uitare. Fondurile Uniunii Europene însă, ca și investițiile străinilor în acele locuri de soare pline, garantează turismul Spaniei.

Cum rămâne cu sătucurile noastre? Prințul Charles, moștenitorul Coroanei britanice, se ocupă de unele dintre ele. Pe 14 mai 2013, Știrile Pro TV live ne informau că Mălâncrav, un sat sibian izolat, a devenit obiectiv turistic, după ce fundația patronată de Prințul Charles a derulat acolo 180 de proiecte. Conform Mediafax, localnicii au fost ajutați să restaureze Conacul Apafi, unde găzduiesc turiști veniți „ca la bunici”, să deschidă ateliere și să  producă suc de mere ecologic. Fundația ,,Mihai Eminescu Trust (MET) ‘’, patronată  de Prințul Charles, a fost înființată în România în anul 2000, cu scopul de a conserva și pune in valoare peisajul cultural și natural din localitățile cu biserici fortificate din Transilvania, obiectiv pentru atingerea căruia a implementat peste 1.100 de proiecte în 49 de sate și 6 orașe, cu o valoare totală de 4,92 milioane de euro. Președintele fundației, Jessica Douglas-Home, explică intr-o broșură editată  în anul 2000, de ce a fost aleasă această zonă: ,,În luna iulie 1993, împreună cu doi prieteni, am pornit din București spre o zonă situată la nord de Brașov, total nepregătiți pentru ceea ce urma să descoperim in Transilvania. Am găsit cetăți fortificate cu picturi murale, străduțe pavate cu piatră  de râu, case cu inscripții si stucaturi, pajiști, păduri și văi cu flori sălbatice, specii rare de flori și fluturi. Cirezi de vaci și bivoli își îndreptau pașii spre pășune in zori, pentru ca în amurg să se întoarcă negreșit în ogradă,  la muls. Am fost fermecați. Descoperisem o imagine a Europei rurale, a cărei bogăție și frumusețe se păstrau neatinse‘’.

Într-un alt loc emblematic pentru turismul României, Sighișoara,  există un restaurant în casa unde s-a născut Vlad (Casa lui Vlad Dracul, calificată  de unii drept ,,tourist trap’’/ capcană turistică,  pe TripAdvisor ) și în care a locuit până la vârsta de 4 ani. La 11 ani  a fost luat prizonier (zălog), împreună cu fratele lui, de turci, pentru a fi instruiți militărește ca mercenari. Acest restaurant poartă o inscripție: ,,Aici a servit ceaiul Prințul Charles‘’(care a cumpărat aproape, la Viscri, terenuri și case). Berea și mâncarea în casa-restaurant ,,Dracula’’ au preț dublu din pricina aceasta, dar străinii plătesc pentru că  sunt ,,mai cu moț’’. Poți da colțul și merge la alt restaurant pentru jumătate de preț și tot lângă case patrimoniu UNESCO. Tu decizi dacă vrei să ,,faci parte din Club’’.

Prințul Charles face o reclamă grozavă Transilvaniei. Atmosfera medievală de acolo ,,este neschimbată’’.  Ca în romanul „Moromeții’’, timpul are răbdare cu oamenii.  In filmul ,,Wild Carpathia’’, cu un simț al umorului tipic  englezesc,  moștenitorul Coroanei britanice declară: ,,The genealogy shows I am descended from Vlad the Impaler, so I do have a bit of a stake in the country.”  Adică are ceva interes sau o țeapă ( joc de cuvinte) in țara (noastră), pentru că genealogia (sa) demonstrează că este urmaș al lui Vlad Țepeș:  (https://youtu.be/8_ikR49Q-fk)

Însă nu toți au fondurile monetare ale Prințului Charles. Majoritatea străinilor au citit romanul lui Bram Stoker (care are de câțiva ani o continuare) și alte informații de pe net. Istoricul Simon James Atkinson Turney, care a vizitat Casa lui Dracula de la Sighișoara, ne avertizează: ,,Dacă valorați cultura, istoria, stilul și chiar simplul bun gust, sub nicio formă nu plătiți bani serioși restaurantului din Sighișoara, ca să vizitați locul de naștere al lui Dracula. Ca om de istorie, mă așteptasem la o cameră din secolul al XV-lea. Ceea ce am văzut era o obscenitate de proastă calitate, cu cortine gotice, lumini roșii și un tip îmbrăcat ca Christopher Lee, care se grăbea să iasă la timp dintr-un sicriu. Nici măcar nu am putut să văd camera, din cauza absurdului vampir. Groaznic. Cum poate orașul să permită această calamitate care ruinează moștenirea lor istorică? Mă ia groaza! Nu mergeți!‘’ Se pare că până și unora dintre străini  li s-a cam luat de ,,horror mixed with vampire kitsch’’.

Noi, târgoviștenii, ne-am putea implica mai mult în promovarea nu a ,,mitului’’ lui Vlad Țepeș sau a imaginii sale vampirice de la Târgul de lângă Castelul Bran (care promite o experiență înfricoșătoare), ci a istoriei celui care a domnit la Curtea Domnească de la Târgoviște. În videoclipul de mai jos, filmat acum 6 ani, domnul Vasile Lupașc, istoric, scriitor, actor și producător de documentare și filme dedicate lui Vlad Țepeș, ne explică de ce avem nevoie de Vlad Țepeș. El a scris în 2008 romanul istoric ,,Răstignit între cruci’’ în 3 volume, ca și o întreagă literatură, dedicată eroului nostru care a domnit la Târgoviște: (https://www.librariaonline.ro/autori/lupasc_vasile)

Mai mult, ne precizează originea trasului în țeapă (prima dată practicată de către sași, ca amenințare și documentată într-o scrisoare) , obicei preluat de Vlad pentru că avea o armată mică de 30.000-36.000, cu care trebuia să facă față lui Mehmed/ Mohamed al II- lea, care cucerise în 1453, Constantinopolul. Prezența însăși a sultanului pe câmpul de luptă – ne precizează dl Lupașc  – însemna că intenția sa era de a șterge de pe fața pământului, acea țărișoară care se opunea invaziei otomane. Criticat ca ,,sadist‘’ în epoca în care a trăit, Vlad a folosit pedeapsa trasului în țeapă pentru impactul ei emoțional. Era unica modalitate de a își speria și intimida rivalii militari. Domnul Vasile Lupașc are o bibliotecă care îi poartă numele în Zaragoza și a inițiat și promovat anul 2020, ca Anul lui Vlad Țepeș. În decursul lui 2020 a organizat și prezentat o expoziție dedicată lui Vlad Țepeș, în aeroportul Otopeni. (https://youtu.be/8-zrXJvjM84) Are șase titluri mondiale, 5 dan la Shoryn Ryu si 5 dan la Wado Ryu, a participat la peste 30 de competiții, iar din 2007 a înființat clubul „Phoenix Arte Martiale”. Este membru al Societății Marilor Maeștri Internaționali în Arte Marțiale. A scris și versurile primei opere rock din România. În 1994 a participat la primul campionat național de karate, organizat la Târgoviște, concurs unde a obținut medalia de aur. A urcat pe podium la peste 30 de competiții la care a participat. (https://youtu.be/yQ7qJJlvwvs)

Membră a grupului nostru, doamna Iuliana Ghercă,  redactor șef al postului de televiziune  „Columna’’ și producătoarea ,,Turnului Cetății ‘’, realizează emisiuni istorice fidele perioadei și personalităților istorice și literare care au dominat și influențat evoluția orașului Târgoviște, de la origine încoace. Emisiuni ca cele ale doamnei Iuliana Ghercă sunt mai necesare decât oricând, dacă ne prețuim istoria și trecutul. Ani întregi am căutat programe, documentare sau filme care să reflecte adevărul istoric, cu totul diferit de poveștile cu vampiri ale lui Stoker. Vlad îi fascinează pe mulți și a creat un fel de cult în rândurile străinilor. Prințul Charles și-l revendică în arborele său genealogic ( HM Mary of Teck, străbunica lui, descinde din doi fii ai lui Vlad, în conformitate cu declarațiile sale și cu www.cbnews.com). Târgoviștea însă are nevoie să fie promovată în asociație cu toate capetele încoronate de domnitori care și-au avut Curtea Domnească aici, și mai ales în legătură simbiotică cu acest domn valah, Vlad Țepeș,  care a devenit emblematic pentru Atacul  de noapte de la Târgoviște din 17 iunie 1462  și pentru politica de ,,no nonsense’’, vis à vis de Imperiul Otoman. Există o expresie în engleză: ,,If one is not careful, one will kill the goose that laid the golden eggs.” În goana după „dolarul rapid” (a quick buck), mulți au căzut în capcana înavuțirii rapide, omorând ,,gâsca care făcea ouăle de aur’’.

Pe vremea când eram interpretă și inginer chimist la Relații Publice la COST Târgoviște, la un simpozion care avea loc la actualul Teatrul ,,Tony Bulandra” , simpozion la care specialiștii PHARE și directorii de  companii de oțel prestigioase din Uniunea Europeană îi sfătuiau pe directorii noștri cum să fie competitivi, directorul economic al celui mai mare consorțiu de oțel francez, USINOR SACILOR, în prezența Secretarului de stat responsabil pentru metalurgie, ne-a avertizat că România are nevoie să își promoveze turismul, dacă industria se va prăbuși. Profetic, nu? România are potențial, o frumusețe naturală și o istorie care merită promovate. În cazul Târgoviștei, turismul joacă un rol fundamental. Casele monumente istorice, precum casa domnului colonel Murăreț, Casa Romanței (acum patrimoniu UNESCO pentru că o altă membră a grupului nostru, doamna romanței, Alina Mavrodin Vasiliu, conduce o campanie de ridicare a romanței la rangul de patrimoniu cultural UNESCO), ca și multe alte asemenea lor, ale cărei istorii, multe cu tâlc și încărcătură emoțională, le aflăm de la un alt membru al grupului de Târgovișteni în suflet și în gând, domnul Gheorghe Ene (profesor universitar la IPB între 1990 și 2016 și la Universitatea ,,Valahia‘’), sunt absolut necesare pentru promovarea orașului și pentru turismul dâmbovițean și național.

Când am lansat în mai 2016, împreună cu prietena mea (tot profesoară), Selina Wells de la Guvernul velș (Interlinking Cardiff), programele Erasmus cu județul Dâmbovița (programe care se derulează în continuare cu Uniunea Europeană), ceea ce atras pe mulți dintre participanții străini a fost și rămâne tocmai acest aer provincial cu iz de istorie, al Târgoviștei. Curtea Domnească, Casa Greff cu ceainăria ,,Cuibul liniștit’’, balcoanele forjate din Centrul Vechi al orașului, bisericile și porțile medievale, muzeele orașului, Parcul Chindia și chiar micile plăcuțe de pe unele din clădirile monument, atestând anul în care au fost construite, toate acestea demonstrează o identitate care merită să fie cunoscută și protejată de goana după profit.

Unul dintre directorii de la COST declara la începutul anilor ‘90: ,,Să avem noi oțel suficient! Nu avem nevoie de marketing. Îl vom vinde de la poarta Combinatului”. Turismul, ca și negoțul, are însă și el regulile lui. Ca târgovișteni și dâmbovițeni, avem marele noroc de a moșteni un patrimoniu istoric, cultural și artistic extraordinar. Aș vrea să cred că muncile patriotice la care am participat în copilărie și adolescență (scosul buruienilor din incinta Complexului Muzeal Curtea Domnească, cultivatul florilor și al copacilor, îngrijirea statuilor și a monumentelor târgoviștene, măturatul aleilor), munci care ne dădeau un sentiment de apartenență, patriotism și de apreciere colectivă a identității noastre târgoviștene, nu au fost în zadar. Vrem să regăsim acele monumente, statui, biserici vechi, porți medievale și case cu caracter. Fiecare stradă a Târgoviștei are o istorie de spus, o amintire și o încărcătură emoțională. Eu cu siguranță o simt de fiecare dată când revin la Târgoviște și mi-am făcut un ritual din a cutreiera străzile – ulițele memoriei -, diminețile când mă aflu acolo. Îmi ,,reîncarc bateriile’’ și îmi mai alin dorul de aceste locuri sfinte.

Sunt convinsă că și alți membrii din cei 915 ai grupului nostru de Târgovișteni în suflet și în gând, simt dorul de Târgoviște la fel de acut ca și mine. Chiar dacă unii dintre noi, târgoviștenii, ne-am răspândit în lumea întreagă, ,,ca făina orbului’’, revenim la matcă.

IULIANA  RICH e „târgovișteancă în suflet și în gând”, chiar dacă trăiește de mulți ani departe de orașul ei, în care a fost profesoară de „Ienăchiță Văcărescu” și de „Carabella”…

 

Distribuie:

Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro