TABLETA  DE  SÂMBĂTĂ  –  Ion Cosmin  BUSUIOC – Vocea României

Distribuie:

 

Tableta de astăzi este un concert. Transform tastele laptopului în țambal și încep să interpretez omagiul meu pentru Maria Tănase, cea care este și va fi, până la sfârșitul istoriei, Vocea României. Născută la 25 septembrie 1913, Maria Tănase a urcat cântec cu cântec acolo unde niciun alt interpret român nu va putea să urce vreodată. Maria Tănase e dincolo de culmile succesului pentru că ea, ca nimeni altcineva, a cântat din adâncul inimii.

Maria Tănase este specială și unică pentru că, spre deosebire de alți cântăreți, ea nu a fost interpreta unui folclor regional, ci a însuși cântecului național. Asta l-a făcut pe Tudor Arghezi să spună că Maria Tănase știe să cânte nu doar cuvântul ci fiecare silabă în parte, să arunce zbenghiul accentului unui vers în punctul unde cade și pasul ideii și redă, fără greș, întotdeauna, sublimul cântecului de opincă.

Nu doar Tudor Arghezi a rămas uluit de vocea Mariei Tănase ci toți cei care au ascultat-o măcar odată. De la țăranul care a ascultat-o cântând în vreo cârciumă sau livadă, până la fostul președinte american Hoover, toți au realizat că Maria a lui Ion Coandă Tănase e ceva aparte. „Cel dintâi autentic rapsod al acestui pământ”, așa a fost numită.

Maria Tănase și-a început drumul spre marile scene ale țării și lumii, dintre cruci. Spunea că în copilărie, în fiecare vineri seară, mergea în cimitirul din apropierea casei și stătea acolo printre cruci să asculte bocetele femeilor venite să îi jelească pe cei adormiți din neamurile lor. De acolo, dintre cruci, a pornit apoi să colinde prin întreaga țară și a cules cântece populare direct de la sursă, din izvorul din care s-a născut Miorița, lumea satului românesc. De la bătrâni și lăutari a învățat Maria Tănase majoritatea cântecelor pe care le-a interpretat… Cu aceștia din urmă, Maria a avut întotdeauna o relație specială și întotdeauna le-a recunoscut sursa deosebită pe care, aceștia au însemnat-o de-a lungul întregii sale cariere. 

Odată, pe la începuturi, Maria s-a dus să susțină un examen de selecționare al artiștilor, un fel de casting din zilele noastre, la Teatrul Alhambra. Comisia de examinare era formată din mari artiști ai vremii, printre care Grigore Vasiliu-Birlic și Dina Cocea. Maria Tănase a venit la audiție însoțită de un lăutar, un cobzar… Era ceva atipic, comisia era uimită, dar Maria i-a lămurit imediat de ce era imperios necesară prezența cobzarului: „Ăștia m-au învățat să cânt! Lor le datorez cariera, onorată comisiune!”.

Așa era Maria Tănase… Mereu spontană, mereu vorbind și cântând din adâncul inimii, apărând în peisajul cântecului românesc la momentul potrivit, pentru a-l resuscita și repune în făgașul lui. În vremea aceea, după cum observa un jurnalist, „cântecul popular fusese înlocuit de cântece cu ritm de tango sau de romanță leșinată”. De aceea, apariția Mariei Tănase în spațiul public a fost ca o înviorare, ca o primăvară a cântecului. Ea nu doar cânta, ci pătrundea în înțelesul tainic al cuvintelor, răscolind sentimente adânci, transmise din generație în generație. Maria Tănase nu cânta după partitură, după note, ea cânta din inimă. După debutul la Radiodifuziune al Mariei Tănase concluzia a fost clară: „Ne aflăm în fața unui fenomen!”.

A devenit un reper la puțină vreme după ce a debutat. Stilul ei era unic și inconfundabil, de aceea cronicarii vremii spuneau: „Cântecele Mariei Tănase le interpretează toată lumea, dar de cântat le cântă doar ea. Ea nu se poate măsura decât cu ea însăși, într-atât e de originală, de singulară, de unică.” Asta a aflat-o chiar tatăl Mariei care le-a reproșat unor lăutari că nu cântă cum trebuie, iar unul dintre lăutari i-a răspuns: „Ce vrei? Nu suntem Maria Tănase…”

Succesul, faima și renumele nu au schimbat-o pe Maria Tănase. A rămas mereu aceeași minunată interpretă a autenticului folclor românesc, cea care a cântat tot timpul din adâncul inimii. Pentru ea nu era nicio diferență între a cânta pe o scenă din New York sau o cârciumă din București. Înconjurată mai tot timpul de marile personalități ale vremii, tot timpul în lumina reflectoarelor și în centrul atenției, Maria Tănase nu a uitat de unde a plecat.

Odată, pe când se afla la Londra, a auzit într-un parc o bătrână care cânta unui bebeluș un vechi cântec de leagăn românesc. După ce a ascultat tot cântecul, Maria s-a dus la bătrână și  i-a sărutat mâna spunându-i: „Țîie-te Dumnezeu, măicuțo, să legeni toți pruncii pământului”.

Cine vrea să o cunoască pe Maria Tănase îi recomand să o asculte cântând măcar odată pe lună. Mie personal, cel mai mult îmi place cum doinește cântecul compus de Anton Pann: „Până când nu te iubeam.” Ea nu va fi uitată niciodată, pentru că trăiește și astăzi în deplinătatea artei ei neîntrecute, iar cântecele ei vor răsuna de-a lungul timpului în orice regiune a țării, pentru că Maria Tănase a acasă la ea în toată țara.

„Eu mă urc în Carul Mic/Și cu-n fir de borangic/Trag cu mine la plimbare/Tarafu-n Carul Mare.” – Maria Tănase

ION  COSMIN BUSUIOC a studiat Teologia și, cum spune, e țăran din Nucet, Vrednicul Satului și… șeful cântăreților.             

 

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Flax Gopo Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro