TABLETA DE SÂMBĂTĂ – Ion Cosmin BUSUIOC – La moartea tiranului absolut

5 martie 1953

 

Ora 16 nu însemna sfârșitul zilei de muncă, ci sfârșitul muncii de zi, cea mai scurtă. După ora 22 se vedea cum se luminau miile de birouri ale tuturor ministerelor țărilor în care „infailibila doctrină” fusese îndesată cu șenilele tancurilor. Toți cei care lucrau în acele birouri priveau la tabloul celui care era stăpân peste sute de milioane de trupuri și peste pereții tuturor clădirilor instituțiilor publice din vremea aceea. Tabloul și efigia lui au fost reproduse mai mult decât orice altă  imagine în timpul istoriei omenirii. Era Nașul Suprem… Numele lui botezase orașe, locuri, parcuri – Herăstrău, de exemplu – străzi, bulevarde, palate, universități, școli, pensiuni, munți, canale de la o mare la alta, fabrici și uzine, mine, ceapeuri, vapoare, ateliere de cizmărie și de tot felul, iar un grup de jurnaliști zeloși propuseseră să fie rebotezată după numele lui, Luna. El era considerat singurul de neînlocuit, omul care stătea baricadat după atâtea uși câți ani hotărâse el să se dea pentru nimic. 10… El, de unul singur, de acolo din camera lui, ținea în joc de glezne toate guvernele din țările socialiste până la 4 dimineața. Cunoscând obiceiurile nocturne ale Tiranului, toți miniștrii de la Moscova până la București și înapoi, pe orizontală și pe verticală, stăteau în birouri ca niște școlari cuminți, ciulind urechile în așteptarea unui ordin.

Acesta era stilul lui de viață și l-a impus asupra a jumătate dintre țările continentului european, pocnind din degete. Aceasta era viața care îi plăcea, viața pe care o aprecia: un cuvânt să spună și ceilalți, adică toți, să-l execute. Să-l execute pe oricine voia el, când voia el… Un gest și ceilalți, adică toți, să se supună, să se plece, să pornească sau să stea. Să facă ce voia el, când voia el… Pentru el nu exista nimic mai înălțător, era mai presus de orice bogăție. Stilul lui era unic, el era însuși stilul, pentru că el nu cerea doar ca ceilalți, adică toți, să acționeze la comandă ci și să gândească la comandă, adică la comanda lui.

Au mai fost de-a lungul istoriei și poate vor mai fi conducători care pot fi numiți dictatori, dar niciunul nu-l va egala pe cel care, din adâncă supunere sau de frică amestecată cu groază a fost numit: „Călăuza Omenirii, Corifeul Științelor, Autocratul, Ghidul, Supremul, Tătucul, Înțeleptul Înțelepților, Părintele Providențial, Corifeul Lingviștilor și Marele Cârmaci…”. Alți dictatori care i-au urmat și-au dorit să fie tratați la fel cum a fost Tătucul dar nu și-au văzut acest vis împlinit. Nu va mai exista un altul ca el… De-a lungul înfricoșătoarei lui stăpâniri a fost omagiat și adulat ca niciun alt conducător de pe fața pământului, iar pictori, sculptori, soliști, scriitori, poeți, oameni de știință, filosofi și intelectuali de pe întregul glob pământesc, pur și simplu se luau la întrecere care să îl laude mai tare, mai mult, mai vârtos. Văzând atâta patos și pasiune din partea unor oameni care îl iubeau de bună voie și nesiliți sau de groază, cel care a adus întunericul la amiază s-a hotărât să reglementeze totul. De exemplu, a hotărât să nu se mai publice nimic care să se abată de la punctul lui de vedere. Astfel s-a început o revizuire febrilă a manuscriselor. S-au făcut tăieturi din manuale și cărți și s-au distrus grămezi de materiale. Asta însemna să se reorganizeze totul în lumina indicațiilor Căpcăunului care își avea bârlogul la Kremlin. Tătucul Mustăcios reevalua totul, de la axiome până la istorie cu totul. Menționarea oamenilor care cădeau în dizgrația lui și care își aveau portretele în cărți, manuale și fotografii sau orice fel de altfel de document era ștearsă cu totul. A ordonat înființarea unei comisii care, după o amănunțită cercetare, trebuia să trimită către toate instituțiile, școlile, universitățile și bibliotecile din țările socialiste, liste cu articole sau nume care trebuiau lipite sau tăiate. La orice arestare nouă, peste tot se revizuiau cărțile, iar portretele oamenilor care căzuseră în dizgrația măriei sale criminale, zburau în sobă. Oamenii care trebuiau să împlinească ordinul de revizuire a istoriei aveau treabă, nu glumă. Da, fix ca în „1984”, pentru că a lui George Orwell carte a fost inspirată exclusiv din ceea ce au pățit oamenii în timpul regimului comunist.

Zeci de ani, Bestia mustăcioasă a fost considerat izvor al luminii, iar lumina lui întunecată a vătămat milioane și milioane de oameni. Cei pățiți spuneau că lumina răspândită de Dictatorul Suprem se concretiza în lumina din camerele de anchetă care nu era stinsă niciodată. Un tiran cum a fost Stalin nu vom mai vedea nicicând, va rămâne pentru totdeauna unic în istorie. Au mai fost dictatori care au fost jeliți după moartea lor, dar niciunul nu a fost jelit în zeci de țări cum a fost Stalin și moartea niciunui dictator nu a bucurat atâția oameni cât a bucurat moartea lui Stalin. Se spune că ar fi putut fi salvat dacă preaplecații lui slujitori ar fi spart ușa camerei în care se încuiase, dar Stalin inspira atâta frică încât au spart-o prea târziu. Aflarea veștii că Tiranul Absolut a murit a fost momentul când, după zeci de ani de cruzime și bestialitate, oamenii au văzut lumea în altă lumină. „A murit tiranul! A murit titanul! O creatură dintr-o specie foarte veche, ieșită din lumea subpământeană, un monstru cu o sută de brațe și o sută de capete. Cu mustăți…” – Ludmila Ulițkaia, „IMAGO”. Par actuale și versurile lui Evgheni Evtușenko din poezia „Moștenitorii lui Stalin”: „L-am mutat din mausoleu pe Stalin/Dar cum înlăturăm pe moștenitorii lui Stalin din Stalin?”. Și, apropo de așa-zisul neomarxim, tot Evtușenko ne avertizează că nu există un altfel de comunism decât cel din vremea aceea și că mai rău ca atunci n-are cum să fie niciodată. „Fac apel să se dubleze, chiar tripleze santinelele la mormânt și să-l împiedice pe Stalin să se ridice și odată cu Stalin, trecutul.”

Astă seară, cei care nu au uitat o să cânte sau o să asculte „Mă dusei să trec la Olt”…

Ion  Cosmin BUSUIOC a studiat Teologia și, cum spune, e țăran din Nucet, Vrednicul Satului și… șeful cântăreților.            

 

Distribuie:

Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro