Zic să mai fac și eu o cumpărătură-două, să mai storc ceva din card, să mai fac un pas, doi pe propria răspundere.
Îmi pun masca din dotare și… plici! mă pleznește. Ups! Se pare că nu știu cum se pune. Mai încerc o dată. Elasticul drept pe după urechea dreaptă și elasticul stîng după ure… plici! Nu merge, nu ajunge pe după cealaltă ureche.
Trag de elastice. Nimic, rămîn la fel de mici. E drept, le-am cumpărat noaptea, de la o dugheană deschisă absolut întîmplător. Fericit că am găsit (6 lei) nu le-am mai încercat. Ce fac? Cam bate vîntul, cică mai ales vîntul duce beleaua ca sărutul franțuzesc…
Trag un fular mai… eșarfic peste figură și… la drum. Cumpăr ce cumpăr și dau de o farmacie. Aștept să iasă cei doi clienți ce se îmbulzeau înăuntru, intru doar cu fularul și-ntreb a pagubă: cumva, măști? De după o mască de „Războiul stelelor”, dar mai suav decît Darth Vader, se aude: da, 8 lei. Hai, c-am nimerit-o! E măricică. O iau.
Întreb: primiți cu cardul? Răspuns: nu, s-a defectat. Mă scociorăsc prin buzunare, portofel… 14 lei (că voiam neapărat două, să am de schimb). Na, belea peste belea. Îmi amintesc că am o monedă de 1 euro, pentru cărucioare la supermarket, o păstram în caz de lipsă 50 de bani. Doamna Darth Vader scoate telefonul, moșmondește oarece la el și-mi pune restul pe tejghea, 2.75 lei. Mai spune: să știți că sînt de la Uniunea Europeană, scrie aici. Sînt ajutoare. De-aia v-am luat euro-ul.
Și uite-așa, am rămas eu mască… Ăăăă, măști…
Facebook
WhatsApp
TikTok
