Nu mai înțeleg nimic! Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a declarat zilele trecute, în cadrul unui interviu, că Biserica s-a răzgândit: nu mai sprijină familia tradițională, pentru că familia tradițională nu mai există, ci familia naturală. Lăsând la o parte faptul că termenul natural apare cu o frecvență amețitoare în reclamele la șampon și iaurt, mi se pare și complet inadecvat.
Că nu înțeleg la care familie naturală se referă? Dacă zic familie naturală, mă gândesc la comuna primitivă, deci la familia poligamă tipică matriarhatului. Sau, în cel mai bun caz, la familiile patriarhal-poligame de care este plină lumea Vechiului Testament (Regele David, de exemplu, ajunsese la vreo zece soții, iar Saul se lăuda cu vreo 700).
Chiar fără a lua în discuție etimologia termenului familie și forma de proprietate asociată acestuia, implicând un contract scris sau nescris, familia este oricum, numai naturală nu. Însă, prin renunțarea la termenul tradițională, bănuiesc că Vasile Bănescu a vrut să spună că Biserica sprijină familia naturală modernă. Problema este că nici dacă îi atribuim lui natural sensul pe care i-l atribuie, mai nou, Biserica, afirmația nu este întru totul adevărată. De exemplu, ce poate fi mai natural decât căsătoria unei femei ortodoxe cu un bărbat musulman? Or, BOR nu-și va da în vecii vecilor acordul, ca să nu mai spun binecuvântarea, pentru încheierea unei asemenea căsătorii. Ca atare, cred că o formulare mai apropiată de intenția vorbitorului este: Biserica sprijină familia naturală, modernă și creștină.
Nu era mai simplu să declare că Biserica este împotriva familiei alcătuite din două persoane de același sex? Ba da, dar nu și pentru BOR. Te pomenești că nu vrea să fie acuzată de discriminare!
Prin definiție, creștinul nu prea poate să fie împotrivă, el trebuie să fie pentru: Aţi auzit că s-a zis: „Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău”. Iar Eu zic vouă: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc, ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea? Au nu fac şi vameşii acelaşi lucru? (Matei 5, 43-46).
Încurcate sunt căile Bisericii, dar eu cred că o nouă lectură a Bibliei, una lipsită de preconcepții, multe dintre aceste căi ar putea să descurce.
Facebook
WhatsApp
TikTok
