TABLETA DE LUNI – Ionuț CRISTACHE – Un substantiv comun, codrinul

Prieteni, codrinul este un substantiv comun, sinonim cu dizgrațios, iritant, obraznic, insolent. El „ține” de gramatica difuză a vremurilor pe care le trăim. Substantivul nostru mai este și un fel de secătură, nulitate, adică mereu necuviincios, neobrăzat, ofensator și grosolan. Are culoarea impertinenței și, de câte ori îl auzi, îți vine să scrii și pe colivă „La mulți ani!”.

Marcus Aurelius (substantivul nostru nu a auzit vreodată de el) spunea că, de câte ori te lovești de obrăznicia cuiva, e bine să te întrebi dacă e cu putință să nu existe în lumea respectivă. Nu se poate, mai adăuga filosoful, nu cere atunci un lucru imposibil! Substantivului comun codrinul îi lipesc de consoane și cuvintele lui Aristotel: bătaia de joc este o obrăznicie față de buna-cuviință.

E bine să ne amintim, din când în când, că  trecându-i într-una cu vederea, faci din prost un obraznic. Pentru ochii tulburi și ceafa groasă a substantivului nostru comun s-ar potrivi și             ceva din „înțelepciunea” lui Hitler: politicianul este acel soi de om a cărui unică voință și veritabilă convingere este absența oricărei convingeri, asociată cu o insolență inoportună și cu o artă a nerușinării de a minți.

Un vechi proverb zicea că până și cele mai frumoase mere sunt întotdeauna mâncate de cei mai obraznici porci. Cam așa este, pentru că musafirul obraznic scoate gazda din casă, iar veverița nu-i răspunde niciodată obraznic elefantului.

Un om de nimic, de pildă codrinul impersonal, care se ridică și-l critică pe cel virtuos se aseamănă cu cel care scuipă înspre cer. Obrăznicia lui nu va întina cerul, ci se va întoarce să-i întineze obrazul. Bietul Thomas Moore, el n-a simțit vreodată declinarea substantivului nostru…

Un fost elev îmi scria de curând că lumea în care se chinuiește să existe e plină de viermi dolofani și excremente, miroase a ghenă de gunoi și a hoituri de șobolani în descompunere. Lumea reală, mai scria el, mi-a furat lumea imaginară, mi-a furat copilăria și bucuria de a trăi, sensul vieții. Trebuie să mă răzbun cumva pe ea și pe toți cei care trăiesc în ea și o acceptă.

Ai dreptate, prietene, se poate da un semn de izolare a codrinilor chiar peste câteva săptămâni, la sfârșit de mai…