TABLETA DE LUNI – Ionuț CRISTACHE – Din jurnalul de profesor înainte de pensionare (3)

Și se apropia, după 41 de ani, în plină pandemie și sub apăsarea învățământului online, chiar ea, pensia…

Într-o zi, la început de an școlar, le-am povestit elevilor mei că filosofia este necesară fiecărui om. Un gânditor, n-aș vrea să vă încarc memoria cu numele lui, am adăugat eu, spunea că filosofia este ca o trezire din starea de dependență față de nevoile vieții. Altul scria că a hotărî dacă viața merită sau nu să fie trăită înseamnă a răspunde la problema fundamentală a filosofiei. Filosofia este singurul mijloc de a depăși condiția de muritor și chiar de a o transforma în nemurire. Nu există lucru pe care bătrânețea lungă să nu-l ruineze sau să nu-l prăbușească. Dar, de cei pe care înțelepciunea i-a consacrat, nu se poate atinge. Așadar, viața înțeleptului va dura mult, toate secolele i se vor supune ca unui zeu. E vorba de un timp trecut? El îl va cuprinde prin amintiri. Prezent? Îl folosește… Cât despre viitor, se bucură de el dinainte. Elevii mei mă priveau cam plictisiți, de la un an la altul „ecoul” cuvintelor mele s-a dizolvat vizibil, dar eu am continuat să încerc… Ce bine-ar fi dacă oamenii politici ar înțelege corect această idee și anume că filosofia se bazează pe două lucruri, pe curiozitatea minții și pe slăbiciunile vederii noastre. Astfel că, filosofii își petrec viața necrezând ceea ce văd și străduindu-se să ghicească ceea ce nu văd. Despre toate acestea, domnule fost Președinte și marinar, i-am învățat, uneori, pe elevii mei și am făcut-o peste patruzeci de ani. Iar ei nu au fost nici tâmpiți, cum zicea omul de la Cotroceni dinainte, nici ignoranți și, vă dau cuvântul meu de onoare, am fost foarte mândru de ei! Să trăim bine, nu-i așa? Nici acestea de le sfârșit nu le-am mai spus elevilor mei

Cu ceva vreme mai apoi, i-am îndemnat pe elevii mei, atacați de simulări inuile, să meargă la teatru și le-am povestit, didactic și ușor profesoral, despre Tolstoi și despre nuvela lui. Așa cum se știe, le-am spus eu, în „Sonata Kreutzer” este vorba despre Pozdnîșev, care își ucide soția după ce bănuiește că aceasta l-ar fi înșelat cu profesorul de pian. Aflăm cele întâmplate prin intermediul destăinuirii pe care Pozdnîșev i-o face naratorului și nu scapă de furia lui concepte precum iubirea, frumusețea sau dragostea părintească. „Este uimitor cât de răspândită este iluzia că frumusețea echivalează cu binele. O femeie frumoasă îndrugă prostii, tu o asculți și în prostiile alea vezi dovezi de inteligență. Spune și face porcării, iar tu vezi în asta ceva drăguț. Iar când nici nu spune prostii, nici nu face lucruri oribile, dar e frumoasă, atunci te convingi imediat că e nemaipomenit de inteligentă și de morală.” Și, da, i-am dus la teatrul din orașul nostru și au văzut, împreună cu mine, spectacolul de la „Tony Bulandra”, în care regizorul Mc Ranin a propus o „cercetare a nebuniei”, cu imagini de arhitectură minimalistă, în interiorul căreia spațiul este doar o matrice a gândului, un mecanism cu multiple posibilități de manifestare a alienării și a înstrăinării omului. El a încercat să pătrundă în mintea omului stăpânit de gelozie, iar fiecare secvență părea decupată dintr-un film modern. Mai ales secvența crimei. „Ați amintit de copii. Ce minciuni îngrozitoare se spun și despre ei! Copiii sunt o binecuvântare de la Dumnezeu, copiii sunt o bucurie! Toate astea sunt minciuni. Așa o fi fost odată, dar acum nici vorbă de așa ceva. Copiii sunt un chin și nimic mai mult. Majoritatea mamelor chiar asta simt și o spun fără să-și dea seama. Întrebați-le pe cele mai multe mame din mediul nostru de oameni înstăriți și vă vor spune că nu vor putea să aibă copii de teamă că aceștia s-ar putea să se îmbolnăvească sau să moară, că nu vor să alăpteze, iar dacă au deja copii, se tem ca nu cumva să se atașeze prea mult de ei și să sufere.” Nuvela „Sonata Kreutzer”  pune sub semnul întrebării fundamentul unuia dintre ritualurile umane şi creştine cele mai vechi şi solide, adică încununarea iubirii prin actul căsătoriei, aşezând mitul voluptăţii în lumina unei moralităţi severe. Iar acestea, de la sfârșit, le-am spus și elevilor mei!

În ziua aceea de decembrie, în apropierea vacanței de iarnă, i-am întrebat tot pe elevii mei: și cum ar fi să avem un an mai bun? Și să socotim că fiecare lucru trebuie să aibă locul lui, ca și toate celelalte din lume. Prin urmare, să respectăm rânduielile și să ajungem îngăduitori cu ceea ce spun și fac cei de lângă tine. Bucuria și fericirile mărunte să ne ademenească tot mai rar… Și cum ar fi să ne aflăm fericirea în dreptul celuilalt de a se folosi de tine? Să ne pierdem, dar să redevenim altcineva, să ne adunăm într-o oglindă crăpată, dar să nu ne credem vinovați. Să nu ajungem încercuiți în tipare rigide și să nu ne uscăm în buimăceala plictiselii… Și cum ar fi să avem vremea de a privi salcia înghețată și plină de zăpadă, sfâșiată de gerul căzut peste noi? Să vrem să ne simțim însingurați și să ne amăgim că solitudinea este lipsită de amărăciune… Și cum ar mai fi să hărțuim cuvintele și să adunăm mărunțișuri decolorate? Să vedem cum pereții camerei ne trimit din toate unghiurile lor o pârjolită adiere de iarnă… Și tot ne-ar mai rămâne ceva, să adulmecăm laptele cald din bucătăria bunicilor, să avem vise albastre și să ne simțim legănați de valurile inventate în liniștea începutului de an, iar timpul să curgă mai domol. Să deschidem ochii mari, casele să devină ceață, hornurile să cadă, iar marea să se reverse pe străzile înghețate… Pe toate acestea le-am spus elevilor mei, le-am citit ultima pagină din cartea pe care tocmai am terminat-o, la sfârșit de an. Câțiva m-au privit cu un fel de bucurie înghețată, le-am văzut ochii ațintiți spre dascălul lor posomorât, sprijinit de catedra șubredă. Și i-am invitat la apropiata lansare a noului meu roman, ca de fiecare dată, în sala mare a teatrului din orașul nostru. Au tresărit când le-am spus că o să cânte, în spectacolul unic, irepetabil Trooper… Iar eu așteptam deja muzica din Maturizare și din Trec anii, cu Balaurul și Coiotu pe scenă… Și a fost!

Distribuie:

Locuri de munca

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro