Privim în jurul nostru… Încrâncenare, umilințe, ochi bulbucați, măsele cariate, doamne tatoaie care se pricep la toate, pastori jurnaliști cu ochelarii îndreptați spre văzduh, oameni politici care strivesc nisipul curat al plajei, privatizatori de carton, fenechii competenți și multe asemenea… Unui om Dumnezeu i-a dat o slujbă bună și bine plătită, dar el nu credea. Apoi, cu voia lui Dumnezeu a cunoscut o femeie frumoasă, pe care a luat-o de soție, dar el tot cârtea împotriva lui Dumnezeu. Femeia, rămânând însărcinată i-a făcut un copil frumos, acesta a crescut bine, era sănătos, deștept și primul la învățătură în clasa lui, dar omul tot nu credea. Apoi a moștenit case și pământuri, Dumnezeu sporindu-i averea, dar el tot nu credea. Și a căpătat de la Dumnezeu și alte daruri, dar el tot se îndoia. Până într-o zi, când omul nostru s-a îmbolnăvit… Și văzând că nici femeia, nici casa, nici averea, nici faima de care se bucura nu-i folosesc când e bolnav a început să creadă.
