În anul 1832, Comitetul Carantinelor ce fusese înfiinţat în 1831 pentru combaterea epidemiei de holeră ce devasta Ţara Românească cerea magistratului oraşului Târgovişte să alcătuiască o listă cu bărbierii din oraş care se pricepeau şi la „a lăsa sânge, a scoate gloanţe, a îndrepta mâini şi picioare frânte şi alte câte se mai ating de această meserie”. Aceştia urmau ca „la vreme de trebuinţă” să suplinească lipsa medicilor, fiindu-le necesare în acest sens atestate sau adeverinţe care să ateste abilităţile solicitate. Asemenea dovezi prezentaseră locuitorii oraşului, pentru Costache bărbierul, căruia un fost medic din oraş îi eliberase şi un atestat ce confirma că „era vrednic a lua sânge şi a pune lipitori”.
La rândul său, bărbierul Ioniţă aducea dovezi prin care locuitorii confirmau că „fiind ei bolnavi, de câte ori le-au luat sânge au cunoscut folos, cum la cei împuşcaţi a scos şi gloanţe, cunoscând şi pricepere la scoaterea măselelor”.
Magistratul oraşului lua de asemenea hotărârea ca „toţi hălăduitorii-locuitori care vor voi să meargă pentru trebuinţele lor cale cu depărtare cel puţin de 4 ceasuri, n-au voie, fără răvaşul cinstitului poliţai, afară numai de cei ce merg la vie sau la holdele de bucate ce le au împrejurul oraşului”.
Prin această măsură, cei care călătoreau erau nevoiţi să stea în carantină, la reîntoarcerea în oraş. Lucruri cunoscute şi nouă de ceva timp, nu-i aşa?
RADU ALEXANDRU STATE este doctor în istorie, consilier principal la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale și ardelean de Târgoviște…