TABLETA DE JOI – Radu Alexandru STATE – Istoria în două secvențe

1.O statistică din 1947…

Având drept sursă documente aflate în cadrul Fondului Primăria oraşului Târgovişte, aflăm că în acel an, locţiitorul subşefului Statului Major al Comisiei Aliate de Control, colonelul Malohovschi, îl însărcina pe locotenentul Svîrcov să adune date statistice de la Primăria din Târgovişte, probabil în vederea jafului organizat ce urma să ne secătuiască de resurse.

Din chestionarul completat de administraţia noastră aflăm, între altele date privind structura etnică a populaţiei oraşului, alcătuită din 20.497 români, 120 de evrei, 90 de greci, 30 de italieni, 26 de iugoslavi, 16 albanezi. Între ocupaţiile acestora erau enumerate: avocaţi (120), învăţători (189), militari (200), lucrători în fabrici (2076), medici (30), farmacişti (20), preoţi (32).

Spitalul Judeţean din Târgovişte, organizat în trei secţii (chirurgie, medicală şi contagioşi) dispunea de 215 paturi şi un personal medical compus din 12 medici şi 19 surori şi infirmiere.

Târgoviştenii îşi puteau petrece timpul liber în Sala de Arme unde funcţiona Teatrul Judeţean Tudor Vladimirescu, având o capacitate de 750 de locuri sau în cele două cinematografe din oraş: Regal, cu 200 de locuri şi Gloria, cu 175 de locuri.

2.Din dosare adunate; şedinţe ale PCR, în 1982

La plenara din mai a Comitetului Judeţean al PCR din Dâmboviţa se puneau în discuţie gravele abateri  disciplinare constatate în unităţile economice, fapt ce condusese de altfel, la apariţia Decretului 400. Constatarea principală era că toate abaterile respective fuseseră posibile datorită lipsei de educaţie politică şi profesionalism, superficialităţii, lipsei spiritului critic al membrilor de partid, al oamenilor muncii, în general.

Era imposibil a trece cu vederea, de pildă,  atitudinea vădit duşmănoasă, a unor „elemente”   care-şi permiteau să învoiască nejustificat subalterni, să consume băuturi alcoolice în vestiare, să-şi bruscheze violent colegii. Era vorba de colectivul de muncă de la staţia CFR Târgovişte Sud, unde se semnalaseră, de asemenea, nereguli grave în privinţa prestaţiei de la biroul de informaţii: comportament necuviincios faţă de călători, pierderi de colete, lipsa de la locul de muncă, deşi erau foarte multe bagaje ale călătorilor. Miliţia TF raporta de asemenea neîntreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor pe care le deserveau unii dintre lucrători, fapt ce condusese la accidente soldate cu decese.

Fapt considerat chiar mai grav era acela că unele dintre dosarele întocmite de conducere, având propuneri de sancţiuni, nu erau urmărite de factorii responsabili, astfel încât să se constate finalitatea şi mai ales „efectul educativ”. Lipsa de la adunările generale şi constituirea „bisericuţelor” erau considerate extrem de periculoase pentru partid, aşa că organizaţia de bază era obligată a lua măsuri pentru asigurarea cu materiale pentru confecţionarea… gazetelor de perete, o altă sarcină de care conducerea nu se preocupase.

Toate faptele grave trebuiau îndreptate până la 23 August 1982, mai ales ordinea, disciplina şi starea de curăţenie, care lăsa şi ea de dorit. În acest timp, organizaţia de bază de la staţia CFR Târgovişte Nord se făcea, la rândul ei vinovată de lipsă de activitate politică, de acţiuni patriotice, de competitivitate revoluţionară. Aceste organizaţii trebuiau să se transforme în „tribune ale criticii şi autocriticii”. Tovarăși…

RADU ALEXANDRU STATE  este  doctor în istorie, consilier principal la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale  și ardelean de Târgoviște…