TABLETA DE DUMINICĂ – Erica OPREA – Ce rămâne din cultură?

Mediul cultural a fost dintre cele mai afectate în perioada complicată pe care am parcurs-o cu toții, formele de manifestare din acest domeniu fiind puse, de cele mai multe ori, sub semnul incertitudinii. Fenomenul a fost unul puternic la nivel global, s-au închis teatre, săli de concert, muzee, galerii, cinematografe, nu au mai avut loc lansări de carte sau festivaluri, marea majoritate a evenimentelor s-au mutat în mediul online. Cu toate acestea, statele cu tradiție și greutate pe harta culturală a lumii, dintre care putem menționa Franța, Germania, dar și altele, au încercat să găsească soluții de sprijin pentru oamenii și instituțiile de artă. Nu se poate spune același lucru și despre România, unde pandemia a fost doar factorul care a pus capac unei întregi serii de nereguli și de nepăsări acumulate de-a lungul anilor. Mulți, atât la nivel intern, cât și la nivel internațional, au susținut despre acest domeniu că ar fi unul neesențial pentru existența umană, tocmai de aceea nu a fost considerat a fi unul prioritar de către autorități. Cu toate acestea, studiile au confirmat că, în timpul pandemiei, interesul publicului larg pentru anumite forme de cultură a crescut față de perioada anterioară. Ne referim aici în primul rând la muzică, literatură și film. Studiul Tendințe ale consumului cultural în pandemie, realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), menționează că 35% dintre români au citit cărți în 2020, comparativ cu 22% in 2019, iar 88% au ascultat muzică pe diferite dispozitive, comparativ cu 74% în 2019. Bineînțeles, se poate considera că această creștere se datorează unei creșteri a timpului petrecut de oameni acasă, iar manifestările culturale respective pot fi privite doar ca o formă de entertainment, un mod de a-ți omorî timpul. Dacă am încerca, totuși, să privim ceva mai adânc? Cultura a fost, încă de la începuturi, o metodă prin care oamenii au încercat să exprime și să înțeleagă ceva despre lume, despre ei înșiși și despre ceilalți, un mod prin care să se vindece și să-și găsească echilibrul la nivel interior. Dacă, de fapt, acest interes crescut din ultima vreme face referire tocmai la nevoile de natură psihică sau sentimentală ale oamenilor, la dorința de a găsi un refugiu într-un ocean de incertitudine? În ceea ce privește această problemă, un alt studiu românesc a scos la iveală că 42% dintre respondenți au raportat o înrăutățire a stresului în perioada pandemiei, fapt pe care cred că fiecare dintre noi l-a simțit pe propria piele. În acest caz, dacă există o modalitate prin care, oricât de puțin, am putea evada și ne-am putea desprinde din această tensiune, pentru a ne întoarce la noi înșine, nu ar merita să încercăm să oferim măcar o fărâmă de sprijin, dacă nu financiar, cel puțin la nivel de soluții prin care oamenii de cultură să-și poată continua activitatea? Poate că pentru noi, publicul, varianta online pare un compromis acceptabil, însă înlocuiește ea experiența reală, încărcătura unei piese de teatru, parfumul unui spectacol de operă sau emoția unui concert live? Pot artiștii dărui totul fără un schimb de energie, în timp real, cu publicul, fără aplauze auzite în aceeași sală?

Nu conștientizăm acum, însă chestiunea poate deveni, în timp, una de natură identitară, atât la nivel individual, cât și național, ducând la o formă de dezumanizare, de estompare a unor repere care ne trasează coordonatele existenței. Este trist când cei care ne conduc iau în considerare mai mult elementele de natură financiară decât protejarea factorilor care întrețin populația la nivel intelectual, moral și estetic: mă refer aici la decizia de a menține deschise sălile de jocuri de noroc, nu și teatrele sau sălile de spectacol, cele dintâi aducând mai multe venituri la bugetul de stat. Să fie oare aceasta esența noastră? Poate ne-ar fi util să acordăm puțin timp pentru a reflecta ceva mai profund, pentru a vedea lucrurile dincolo de aspectele cele mai evidente. Recent, o foarte dezbătută problemă pe tema culturii a fost decizia unor muzicieni români de a transmite o scrisoare deschisă Guvernului pentru a oferi o schemă de ajutor de stat pentru cei defavorizați de pandemie din industriile culturale. Gestul lor a fost interpretat de către opinia publică drept un act de ipocrizie, în condițiile în care semnatarii scrisorii nu sunt oameni cu probleme financiare. Cei mai loviți au fost cei din sfera artelor performative, fie că vorbim de teatru, film sau muzică. În ciuda vizibilității, o bună parte dintre actori sau interpreții de muzică, operă balet, sunt independenți, lucrând ca invitați sau colaboratori pentru un anumit spectacol, rămânând acum fără posibilitatea de a-și desfășura activitatea din care își câștigă existența. Ceea ce nu au vrut să accepte mulți este faptul că lumea culturală nu este constituită doar din oamenii vizibili, care ajung pe sticlă, ci și din cei care fac lucrurile să funcționeze din culise: tehnicieni, ingineri, mașiniști, organizatori. Nefiind oameni publici, este mai greu pentru ei să ducă singuri o campanie de conștientizare, așa încât gestul artiștilor ar trebui privit ca un gest de solidaritate pentru cei care îi ajută să-și desfășoare activitatea cum trebuie, nu ca un gest de lup moralist. Este necesar să reușim, la nivel de opinie publică, să ne gândim mai departe de imediatele nevoi fizice, de necesitățile de bază și să înțelegem că ceea ce ne desparte de primitivi și ne transformă în civilizații umane este tocmai cultura. Fiind ființe complexe, ar trebui să ne deschidem ochii și asupra nevoilor noastre mai nuanțate, care fac diferența la nivel identitar între noi, ca indivizi și ca grupuri, dar care, prin universalitatea caracterului lor profund uman, ne unesc la nivel de omenire.

O să-mi închei gândurile cu câteva cuvinte care m-au emoționat profund, rostite de dirijorul Riccardo Muti la finalul Concertului de Anul Nou de la Viena: „Interpretăm acest concert de Anul Nou într-o situație neobișnuită. În fiecare an, cântăm pentru milioane de oameni din întreaga lume, în peste 90 de țări. Este foarte ciudat pentru noi să cântăm într-o sală atât de frumoasă, istorică, dar complet goală. Orchestra a cântat minunat pentru că ei vor să trimită la dvs. mesajul muzicii și pentru că întotdeauna Orchestra Filarmonică din Viena este înconjurată de spiritele lui Brahms, Bruckner, Mahler din această sală în care mulți alți compozitori și interpreți au făcut istorie. Cu toții am avut un an foarte dificil, «horribilis» cum se spune în latină, dar suntem încă aici şi credem în mesajul muzicii. Muzicienii au în armele lor flori, nu lucruri care să ucidă. Noi aducem bucurie, speranță, pace, prietenie și dragoste, cu «D». Muzica nu este doar o profesie, ci o misiune. De aceea facem acest lucru. Este o misiune pentru ce? Pentru a face o societate mai bună, care să nu fie privată de această gândire profundă. Să ne gândim tot timpul la sănătate. Sănătatea este primul lucru cu adevărat important pe care trebuie să îl avem în minte şi muzica ajută. Mesajul meu către guvernele din toate părțile lumii: considerați cultura ca un element de primă importanță pentru a avea o societate mai bună în viitor”.

În final, vă propun să facem un exercițiu de imaginație. Închideți ochii și închipuiți-vă că, de mâine, n-ați mai putea viziona niciodată o piesă de teatru, n-ați mai putea participa la un concert, n-ați mai putea vedea o expoziție sau citi o carte. Ce-ar rămâne din noi fără cultură?

ERICA OPREA e absolventă a  UNAP – București, are delicatețea desenelor sale, e un talentat artist plastic, care transformă, cum spune, emoțiile în culori și este, desigur, absolventă de „Carabella”…

 

Distribuie:
corneliu radupopa USRPLUS

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro