Iniţial, pregătisem altă tabletă pentru săptămâna asta, însă, datorită izolării forţate, am revăzut pe Netflix serialul „Marco Polo” și m-am răzgândit. Astfel, mi-am adus aminte cu drag de una dintre cărţile copilăriei: cartea scrisă de Willi Meinik, „Uimitoarele aventuri ale lui Marco Polo”, apărută în 1986 în două volume, la Editura Dacia. Cartea ne povesteşte aventurile familiei Polo în drumul către China şi Mongolia, pe Drumul mătăsii.
Marco Polo a plecat însoţit de tatăl său, Niccolo, şi de unchiul Mateo spre Asia, plecând din Veneţia la frageda vârstă de 17 ani şi ajungând la curtea imperială a lui Kublai – Han. Aici, aventurile îl fac să devină funcţionar al hanatului şi apoi ambasador al dinastiei mongole Yuan. Cartea este bine scrisă, cu ritm, şi respectă într-o mare măsură memoriile veneţianului nostru ce au fost publicate sub titlul „ Milionul” sau „Diversitatea lumii”.
Kublai Han (1215 – 1294) a fost nepotul lui Ginghis Han. Este cel care a unificat China, punând capăt guvernării dinastiei Song ce guverna zona de Sud . El a devenit întemeietorul dinastiei Yuan în China şi Hanul Setsen al Imperiului Mongol, teritoriul său întinzându-se din Asia până în Europa de Est.
Făcând unele verificări în vederea redactării tabletei de azi, am descoperit că există mai multe cărţi despre Marco Polo, în afară de cea a lui Willi Meinik. Am găsit şi am adăugat-o pe lista de lectură, o carte scrisă de Alvise Zorzi apărută la Editura „Orizonturi” în 2009, ce poartă titlul de „Extraordinarele călătorii ale lui Marco Polo”.
Tot cu ocazia acestei documentări, am găsit o altă carte strâns legată de călătoriile lui Marco Polo spre China, dar şi de descrierile şi comentariile făcute de venețian în varianta originală a cărţii. Cartea se numeşte „Revenirea lumii lui Marco Polo. Războaie, strategie şi interese americane în secolul XXI” şi este scrisă de Robert D. Kaplan. Această carte se dovedeşte a fi o analiză politologică şi geostrategică a intereselor economice şi militare ale celor trei mari continente, Europa, Asia şi America de Nord.
În ceea ce priveşte partea cinematografică a tabletei de azi, vă recomand să aveţi răbdare şi să vizionaţi serialul de pe Netflix (are două sezoane). Este foarte bine realizat, cu decoruri şi spaţii de filmare foarte bine încadrate în perioada istorică, ce au tendinţa de a ne transpune în acţiune. Realizatorii au creat un melanj uşor de digerat între trei mari culturi: cultura chineză, cultura mongolă şi cultura vest-europeană. Un merit deosebit îl are actrița Joan Chen (celebră pentru rolul din Ultimul împărat), care face un rol de excepție în serial.
Există şi un film, făcut în 2007, care are aproape 3 ore şi pe care îl recomand celor care nu au suficientă răbdare să urmărească serialul. O prestație actoricească ce trebuie menționată este cea a lui Brian Dennehy, actor de ţinută, ce a fost nominalizat de 6 ori pentru premiul Emmy şi a câştigat de două ori premiul Tony.
Mergând în urmă în timp, a mai fost produs un serial, cu același subiect, între 1982 și 1983, care a câştigat şi două premii Emmy şi care a fost considerat până la apariţia variantei difuzate de Netflix ca una dintre cele mai bune serii de televiziune produse vreodată. Are în distribuție pe Burt Lancaster, Ian McShane (l-ați văzut de curând în seria John Wick) și pe Ying Ruocheng, actor ce va ajunge ministrul culturii în China. În 1962, italienii au produs și ei un film în regia lui Piero Pierotti. Gary Cooper îl interpretează pe Marco polo într-o altă producție, de această dată din 1938, un film clasic, ce respectă rețeta acelor ani, fără ca vreunul dintre rolurile principale să fi fost dat așadar unui actor asiatic.
Pe aceste vremuri de izolare, vă recomand totuși o vizionare-maraton a serialului de pe Netfilx.
Facebook
WhatsApp
TikTok
