TABLETA DE CARTE ȘI FILM – Marius MIHĂLĂCHIOIU – Dune (5) – un altfel de politică

Distribuie:

„Când politica și religia călătoresc în același rădvan, drumeții cred că nimic nu le poate sta în cale. Gonesc tot mai năvalnic – mai iute, mai iute, mai iute. Nu se mai gândesc la obstacole și uită că cel care dă năvală orbește nu vede prăpastia decât când e prea târziu.”

 

Fermenii sunt poporul care cu care Herbert construiește povestea. Societatea fremenă este modelată plecând de la o viziune romantică asupra societății arabilor beduini, în care deplasarea în deșert pe distanțe lungi se făcea cu caravane – în vreme ce feremenii se deplasau pe viermi de nisip. Și la fremeni se practica poligamia, fiind legați de aceleași valori specifice: onoare, loialitate, curaj și legea talionului. Modalitatea de organizare este în triburi, iar modul de viață este simplu și vine ca răspuns la un mediu natural ostil, care le modelează viața. La fel cum arabii au fost unificaţi şi au luptat pentru independenţă sub conducerea unui străin, Lawrence al Arabiei, Paul Atreides, salvator străin, devine Muad’ dib, la fel cum Lawrence al Arabiei devine „Aurens” (vă recomand să vedeţi filmul Lawrence al Arabiei cu Peter O’ Toole în rolul principal). 

 

Datorită asemănării lui Paul Atreides cu Lawrence al Arabaiei, am să vă povestesc mai multe despre acesta din urmă. Astfel, liniile culturale și politice ale beduinilor au fost incorporate în mod genial în construcția acestui erou al Arabiei din perioada anterioara celui de-al doilea război mondial. Lawrence, la origine un englez autentic nu putea fi un soldat obișnuit. Despre prima întâlnire cu tânărul ofițer cu aer adolescentin, comandantul lui la Cairo nu își amintește decât de dorința de nestăpânit de a-i spune tânărului sa-și taie părul. Dar camarazii săi au fost entuziasmați de mintea sa ageră și de „extraordinara sa capacitate de a-și vedea liniștit de treburile lui”. 

 

Însă, în scurt timp, s-a plictisit de cartografieri, de rapoarte geografice și de interogarea potențialilor spioni. Lawrence a început să poarte îmbrăcămintea localnicilor și să îndure călătoriile lungi pe cămilă – asta pentru a câștiga încrederea arabilor. „Dacă adopți vestimentația arabă”, scria el, „trebuie să mergi până la capăt. Să îți lași prietenii și obiceiurile englezești pe țărm și să-ți însușești toate obiceiurile arabe.” Faptul că a adoptat modul de viață al arabilor i-a cucerit pe beduinii, de obicei suspicioși, care atunci apărea strigau „Aurens ! Aurens !” – acesta fiind modul în care îi pronunțau ei numele, atât de străin limbii lor. În același mod, în Dune, Paul, devenit și recunoscut ca Mesia, aduce populației băștinașe fremene o nouă viziune în concordanță cu tradițiile și dorințele acestora. Fiind crescut ca un lider, acesta mai aduce cu el și o modalitate de a conduce și uni toate triburile de fremeni, adaptându-se în special la modul de a duce un război specific deșertului.

 

Contextul istoric şi politic existent în Orientul Mijlociu în perioada în care scrie Herbert saga Dune este acela al unor războaie pentru principala resursă a zonei – petrolul. Israelul se confruntă în războaie cu toţi vecinii, iar între Iran şi Irak se poartă un război sângeros. Pretextul acestor conflicte este în general unul religios, însă substratul real este lupta pentru resursa energetică numită petrol. Este evident că autorul s-a inspirat din acest conflict pentru resurse, vechi de când lumea. Resursa din Dune este mirodenia, cea care le asigură oamenilor viaţă lungă şi capacităţi extrasenzoriale. Armatele sunt construite pentru a se obține și deţine monopolul asupra mirodeniei. Ca şi petrolul, mirodenia se găseşte în deşert. Modul în care se negociază diplomatic cu unele dintre părţi este identic cu ce se întâmpla în Orientul Mijlociu între anii 1960-1980. Tot la fel, Paul Atreides construieşte o armată care îi dă forţă politică folosind şi adaptându-se la tradiţiile şi valorile fremene. Iminenta distrugere a producției de mirodenie îl ajută pe Paul să poată câștiga războiul. Inspirat din conflictul început cu Războiul arabo-israelian din 1948, numit de israelieni Războiul de Independență, și continuat cu Războiul de Șase Zile, Herbert încadrează acțiunea în războiul din lumea deșertică și constituie modelul din perspectiva militară a „jihadului” purtat pe Dune.

 

Separat de poveștile de dragoste, de poveștile de război și de curaj, Herbert trage un semnal de alarmă pentru problemele ecosistemului planetar. Acesta, așa cum am scris în prima tabletă, vede cu ochii lui extinderea procesului de deșertificare, cu toate consecințele de rigoare. Cred că Arrakis-Dune este planeta noastră într-un viitor îndepărtat, dacă nu vom găsi un mod pentru a revizui politica economică a acestei forme de capitalism. Cred că și planeta Giedi Prime este o perspectivă a viitorului acestei planete. Lumea Harkonnen este industrializată și exploatată la maxim de locuitorii săi, însă descrierea făcută de autor este identică cu cea a lumii lui Vulcan.

 

Avertisment, poveste, tratat de științe politice sau curs de comunicare, saga Dune este o lucrare literară de excepție pe care trebuie să o citiți măcar odată în viață. Am să mai revin cu o tabletă legată de cele trei ecranizări, după ce voi vedea ultimul fim ce o să apară în decembrie.

   

MARIUS  MIHĂLĂCHIOIU este absolvent de Drept, a învățat la… Carabella târgovișteană, e iubitor de literatură și de film…

 

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Flax Gopo Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro