Religia în era digitală: între autoritatea religioasă și răspunsurile inteligenței artificiale

Poate religia să își păstreze autenticitatea atunci când mesajul său este transmis prin platforme digitale? Ce se întâmplă atunci când oamenii încep să caute răspunsuri despre credință în conversațiile cu inteligența artificială? „Ce spune Biblia despre iertare?”, „De ce permite Dumnezeu suferința?” sau „Cum ar trebui să mă rog într-un moment dificil?” sunt doar câteva dintre întrebările la care a încercat să răspundă dezbaterea ce a avut loc la Biblioteca Universității Valahia din Târgoviște.

Relația dintre religie, spațiul public și inteligența artificială a fost tema conferinței-dezbatere „Poate spațiul public să se lipsească de dimensiunea religioasă? Dezbatere în era Inteligenței Artificiale”, desfășurată joi, 19 noiembrie 2026, la Biblioteca Universității Valahia din Târgoviște. Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare a Universității Valahia din Târgoviște, în colaborare cu IARSIC, și i-a reunit pe prof. univ. dr. Mihaela Alexandra Tudor și prof. univ. dr. Ștefan Bratosin, de la Université Paul-Valéry Montpellier 3, precum și pe prof. univ. dr. Anthony Feneuil, de la Université de Lorraine. Dezbaterea a fost moderată de conf. univ. dr. Pompiliu Alexandru.

Prima intervenție, susținută de Mihaela Alexandra Tudor, a pornit de la ideea că religia nu a existat niciodată în afara mijloacelor de comunicare. De-a lungul timpului, mesajul spiritual a fost transmis prin cuvântul scris, imagine, arhitectură și ritualuri, iar mai târziu prin tipar, presă și televiziune. Astăzi, rețelele sociale și inteligența artificială reprezintă noi instrumente de transmitere a acestuia. Odată cu schimbarea mijloacelor de comunicare se modifică și sursele de autoritate. Dacă în trecut instituțiile religioase aveau un rol central în interpretarea și transmiterea credinței, astăzi oamenii au acces la numeroase surse online. Mihaela Alexandra Tudor a descris această transformare prin conceptul de „autoritate uberizată”, făcând o paralelă cu platformele care au schimbat relația tradițională dintre furnizorul unui serviciu și beneficiar. Inteligența artificială devine un nou intermediar între oameni și întrebările lor despre credință. În cadrul dezbaterii a fost subliniată importanța discuției cu o altă persoană înainte de a apela la inteligența artificială pentru îndrumare spirituală.

Anthony Feneuil a abordat relația dintre religie și spațiul public din perspectiva procesului de secularizare. Acesta a explicat că spațiul public modern nu este o realitate care a existat dintotdeauna, ci o construcție istorică, apărută în secolele XVII–XVIII. În acest context, spațiul public a devenit un loc al dezbaterilor politice și al problemelor comune, în care nicio religie nu ar trebui să își impună propriile reguli asupra întregii societăți. Profesorul a vorbit și despre ambiguitatea procesului de secularizare, prin care credințele își schimbă locul și semnificația în societate. Ele nu mai sunt impuse tuturor, ci devin opțiuni individuale, aflate într-un fel de „piață a religiilor”.

Profesorul Ștefan Bratosin a propus o perspectivă sociologică asupra spiritualității, susținând că aceasta nu se manifestă exclusiv în interiorul bisericilor. Un exemplu oferit în cadrul dezbaterii a fost incendiul de la Catedrala Notre-Dame din Paris, din 2019. După tragedie, oameni din categorii diferite, inclusiv persoane fără o legătură directă cu biserica, s-au adunat în spațiul public pentru a se ruga și pentru a-și exprima solidaritatea. Exemplul a arătat că spiritualitatea poate aduce oamenii împreună chiar și în afara instituțiilor religioase. Există persoane care simt nevoia de spiritualitate, dar nu și nevoia de a aparține unei biserici. În opinia profesorului, spațiul public se poate lipsi de spiritualitate ca fundament obligatoriu, însă eliminarea ei completă ar putea însemna o pierdere la nivel democratic. Pentru a exista un echilibru, acesta a evidențiat patru principii: condiționarea, reciprocitatea, pluralitatea și dialogul. Cu alte cuvinte, libertatea de a crede trebuie să coexiste cu libertatea de a nu crede, iar oamenii trebuie să accepte existența unor convingeri diferite, fără ca una dintre ele să fie impusă celorlalți.

Dincolo de diferențele dintre perspectivele invitaților, dezbaterea a evidențiat o schimbare importantă: tehnologia nu mai este doar un instrument prin care mesajele religioase ajung la public, ci influențează și felul în care acestea sunt înțelese și interpretate. O vizită la o mănăstire prezentată într-un vlog, o rugăciune distribuită pe rețelele sociale sau un răspuns oferit de inteligența artificială la o întrebare despre credință sunt exemple ale noilor forme de transmitere a spiritualității.

Poate că religia nu dispare din spațiul public, ci doar își schimbă formele de manifestare.

 

Carmen DINU, studentă la FSPLC, specializarea Jurnalism, anul II

whatsapp image 2026 11 19 at 16.09.21(1) whatsapp image 2026 11 19 at 16.09.21 whatsapp image 2026 11 19 at 16.08.31

Distribuie:
Contact / Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected] Euroguard
medCAre romserv.jpg hymarco

CITEȘTE ȘI

Metex Gopo
kiss2025a.jpg dsgmotor.gif
novarealex1.jpg ConsultOptic memco1.jpg
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media