1.La vaccinat, birjar, la vaccinat!
26 ianuarie 2021… Astăzi la 13 sînt programat la prima vaccinare. Am luat decizia să fac vaccinul nu în primul rînd din motive personale – vîrsta și celelalte riscuri -, ci dintr-un motiv cumva altruist! Nu pot risca o internare de cel puțin două săptămîni în spital pentru că nu cred că fiara, Marco desigur, s-ar putea descurca singur o vreme atît de lungă. Sau, dacă s-ar descurca, mă tem că apartamentul ar deveni de nerecunoscut! Nu am vreo emoție legată de vaccinul în sine, sper numai să nu apară vreo încurcătură tehnică românească.
Cît m-am străduit să nu ajung prea devreme, n-am reușit. Am coborît din taxi la oarece distanță, am mers agale și tot am ajuns cu jumătate de oră înainte de termen. Am mai fumat oleacă în fața centrului, am intrat în vestiar, am scos hainele de iarnă și relativ repede, am completat niște formulare privind starea de sănătate, am fost condus în cabina de vaccinare, am scos sacoul și cămașa, m-am așezat pe un scaun, într-un gest prezidențial, mi-am pus brațul stîng în talie și am fost vaccinat.
N-am simțit nimic, deși a durat vreo jumătate de minut. N-am avut nici un fel de reacții, ceea ce mă și așteptam, dar tot m-au ținut ceva peste un sfert de oră pe un alt scaun, sub observație. Aveam chef să fumez, dar am așteptat, să-mi aprind o țigară a fost primul gest la ieșirea din clădirea centrului. Mi-au dau un certificat de vaccinat, care nu e pur decorativ, va trebui să vin cu el la rapel. Zilele astea încep să folosească și Moderna. Iar certificatul e și pentru a nu încurca vaccinurile! În total, la bază, totul pare foarte bine organizat, atmosfera e prietenoasă, personalul medical amabil…
2.Am luat cîndva premiul I
Mai precis, la sfîrșitul clasei I… Cum multă lume știe, nu le am cu premiile! Din ce-mi amintesc am mai luat un premiu III și o mențiune. În ultimele clase primare, dar nu mai știu care și cum… În rest, două premii literare și unul de jurnalism… E adevărat că nici nu mi-am dorit, nici nu-mi doresc, cum nu-mi doresc nici tinichele și titluri acordate de politruci, care vor să dovedească cu asta ceva, habar nu am ce… În prima fotografie, e imortalizat momentul în care învățătoarea îmi acordă premiul. În cea de-a doua sînt mama, învățătoarea, iar în față eu, sora mea, și colegul meu de clasă, fiul directorului școlii, Grigoriu, care a primit de asemenea premiul I… Era iunie 1961.
LIVIU ANTONESEI este un foarte cunoscut scriitor, cercetător, publicist și profesor universitar din Iași…
Facebook
WhatsApp
TikTok
