1.
Şi te iubesc femee
căci vreau să am urmaşi
deşi pe-o filă albă
te zugrăvesc camee
de carne şi iubire
ce viitoru-mi
laşi…
2.
E toamnă iar
şi lacrimile ploii
sunt doar cristale pe trotuar
în care ne-oglindim iar tineri
deşi ne îndreptăm
spre un orizont
neclar…
3.
Moartea lui Carbonieri
Trăiesc în recluziunea insulei Titului
în fiecare zi evadează cîtecineva
astăzi a evadat Covrig
vieţaş şi om de onoare
la tatiana îşi etala
dexteritatea la tabinet
şi la iubirea de nepotul
de care avea grijă…
astăzi a evadat Covrig
vieţaş şi om de onoare…
4.
nedumerit înainte de ceea ce mi se va întâmpla
voi fi condamnat
voi fi diagnosticat cu o boală mortală
dragostea pentru viaţa morală
pentru un hematom la călcîiul lui Ahile
pentru movul din unele încrucişate
zambile…
nedumerit de ceea ce
mi se va întâmpla
să nu te miri
şi să nu suferi de loc draga mea
de loc draga mea…
5.
Bucureştiul ca un labirint fără reguli precise,
trasate de un Dedal diliu,
cu circumvoluţiunile desigur ucise…
Bucureştiul ca un turn babel fără habar
în care toţi aiurează
şi-n care hoinar
nu mai poţi naviga
cu mintea întreagă şi trează….
Bucureştiul care a încetat a fi a lui Bucur
în care tot mai greu îmi e să mă bucur…