O viață într-o carte: „Tăcerea florilor. Memorial Ion Emil Lungeanu” (galerie foto)

 

„Ziua în care am început să scriu această carte a însemnat o adevărată provocare….am avut privilegiul să descopăr lucruri incredibile, dar ascunse…abia prin această carte l-am descoperit”, au fost cuvintele Arabelei Nenciu, floarea preferată a lui I.E.Lungeanu (așa cum a caracterizat-o învățătoarea Daniela Pință), la lansarea cărții dedicate mentorului și prietenului său, I.E.Lungeanu, de din localitate. La dublul eveniment dedicat artistului trecut în eternitate au participat soția, sora, nepotul și fiul său, Emil Lungeanu, scriitor apreciat, dar și oameni de cultură precum scriitorul Copil Dumitru, stabilit recent în Bezdead, și alții, cadre didactice, dar și localnici din satul său natal, care l-au cunoscut personal sau indirect, prin amintirile altora. Printre aceștia, profesorul și scriitorul Victor Davidoiu, bun prieten al lui I.E.Lungeanu, care a fost de acord cu faptul că volumul lansat de Arabela Nenciu este o c arte scrisă cu sufletul și la fel de bine ilustrată cu picturile artistului. Fiul artistului bezdedean, Emil Lungeanu, a declarat că a rămas plăcut surpins că oamenii își mai amintesc de tatăl său, despre care spune că iubea viața și că, deși a suferit mult, nu i-a purtat pică.

Ion Emil Lungeanu, poetul

Tot Emil Lungeanu a vorbit și despre o latură mai puțin cunoscută a tatălui său, cea de poet, în umr acăuira au rămas sute de manuscrise nepublicate. “Tata a fost și poet, nedrept de necunoscut, cu mii de poezii, dar nua  îndrăznit să se numească poet, pentru că era de o modestie nemaivăzută. Cei care care nu agreează poezia, vor găsi, însă, poezie în tablourile lui”. Iar o parte dintre tablourile lui Ion Emil Lungeanu sunt și acum păstrate în casa memorială a pictorului din Bezdead (foto 15), în cele două camere în care a locuit, modeste, dar pline de culoare și încărcate de dragostea pe care artistul a  avut-o pentru viață, pentru oameni și, mai ales, pentru copiii care îi luminau viața și cărora a încercat să le împărtășească o parte din tainele picturii prin cursurile organizate la școlile din Bezdead și Priboieni.