ortooxacell kiss2022.gif Flax

LA MIJLOC DE SĂPTĂMÂNĂ – Constanța POPESCU – Vacanța la prune

Era vacanța de vară. Și în vacanțele mele, mereu erau treburi la care participam, mai de voie, mai de nevoie (mamaia și mami nu se puteau descurca singure, bărbații fiind la muncă), mai cu un interes pecuniar. Așadar vara eram la cules de prune, când cele de vară, apoi cele de toamnă, apoi la vie, până începea școala. Dar și atunci existau o serie de treburi care-mi reveneau, așa ca bonus la școală și pentru diversificare. Culesul prunelor era o activitate îndelung pregătită și la care participau, așa în joacă, toți prietenii, vecinii sau colegii mei care nu aveau în program această perioadă. Îi mobilizam pe toți, că se făcea treaba mult mai repede decât cu oameni maturi sau bătrâni și, apoi, mamaia ne plătea, ca pe niște oameni maturi angajați.  Lua mamaia, la început, doi, trei băieți mai mărișori, mai solizi care trebuiau să cosească. Apoi aceștia trebuiau să bată prunii sau măcar să-i scuture cu nădejde. Și erau pruni solizi, înalți, crescuți cam sălbatic, natural, nu le făcuse nimeni coroana și crescuseră fiecare cum s-au descurcat. 

   Și pe vremea aceea vara era vară, nu se amestecau anotimpurile. Pomii aveau rod bogat și era de muncă, nu te puteai sustrage. Prin părțile acestea, casa se ținea cu țuica și cu vinul. Salariu avea doar tatăl meu și precis nu era îndestulător, mai ales că bunicii mei nu aveau pensie, munceau și trăiau din ce produceau. Era multă muncă, pe care o depuneam toți, mai în glumă, mai ca o obligație. Acolo ne jucam, în livadă, acolo munceam, așa în joacă… Învățasem de mică să fac țuica și cum se face vinul, când se trage, cât are nevoie ca să fiarbă și câte altele. Nu mai aveam pământ la „câmp”, îl luase la CAP, așa că cei care avea o așa-zisă grădină cu livadă sau vie aveau mult de muncă și erau considerați oameni bogați. Mamaia ținea și o vacă, avea nutreț destul, iar cerealele le obținea făcând troc cu țuica sau cu vinul.  Lua la schimb orice: grâu, porumb, mere pentru iarnă, cartofi, legumele din cămară, toate le aduceau sârbii. Dădea o damigeană de țuică, una mare de 5 vedre și se rupea căruța sârbului, aducând tot ce aveam nevoie până la primăvară… Aici la noi nu se cultivau legume sau chiar dacă aveam acolo câteva cuiburi de roșii și câteva brazde de ceapă, erau așa de consumul pe vară, de poftă. Vaca era cea care completa hrana noastră când nu prea mai era nimic prin cămară. Se mânca bine, dar simplu, cu decență, fără multe alternative. Știți motivul ăla, mănânci tot dacă ai, până te saturi, alții nu aveau… Așadar nu eram mofturoși. Laptele acru cu mămăligă sau laptele dulce cu orez erau o delicatețe pentru noi copiii, când aveau timp mama sau mamaia să ne facă. Nu mai vorbesc de brânza cu smântână, era festin să o avem la masă. Carnea era un obicei de duminică sau în zile de sărbătoare.  Erau atâtea feluri de mâncare fără carne și nimeni nu protesta, nu făcea mofturi. Ne era bine și ne săturam…

   La cules, făcea mamaia un ceaun mare de ciorbă cu carne, că era de pasăre, că era cu carnea de la garniță sau de oase afumate, se mâncau ambele feluri de mâncare din carne, plus gogoșile cu gem, așa mai după prânzișor, dacă erau prune pe jos, stăteam până ce terminam de cules totul. Așadar culesul începea cam pe la începutul lui iulie… Începeam cu „picătura”, niște prune nu prea coapte și viermuite, care se luau primele ca să nu le strice pe cele coapte și bune. Din astea se făcea o țuică mai slăbuță, era nevoie în general de un supliment de zahăr. Era, cumva, țuica pentru casă și pentru oamenii care veneau la muncă. Restul, care se făcea mult mai târziu, se păstra în butoaie de dud, sigilate, până iarna când avea preț. Era cea cu care se ținea casa și pe mine la scoală: haine, transportul, mâncare, cărți și ce voi fi mai dorit…

   Aveau bunicii mei o căruță, bună ea, dar nu mai aveau cal, nu avea cine să o tragă. Rămăsese de când le luaseră caii, o șaretă și o căruță. Șareta au vândut-o cuiva, nu mai știu de ce și cui, dar căruța nu a dorit-o nimeni. Așa că în perioada de recoltă era tare utilă și la prune și la struguri… Culegeam zile în șir și ne înhămam toți la ea, ca să o aduceam acasă, grea, plină… Intrau sub hulube niște bărbați ca să țină direcția, iar noi, toți copiii, împingeam.  Nu cred că era tare greu, se mișca ușor și nimeni nu se plângea că nu mai poate. Era o joacă, o altă joacă inventată de nevoie. Acasă ne așteptau câțiva oameni care descărcau căruța, până ce noi copiii eram poftiți la masă și ospătați. Mai aveam timp unii dintre noi să ne mai și jucăm puțin. Curios, nimeni nu era ostenit, toate se făceau cu voie bună și cu mulțumire, mai cu seamă că, seara, mamaie venea cu basmaua ei cu flori, în care ținea banii (banii de pe țuică, vin…) și ne plătea pe toți. Știa să răsplătească gradat, toate muncile, nu făceau toți același lucru. Ea era ochi de vultur și știa tot, ce a făcut și cum a tras chiulul unul sau altul. Nimeni nu se supăra, avea un fel de bunătate și de cinste că nu te puteai supăra. Era doar corectă.

   Și a doua zi o luam de la început… Până ce ne făceam banii de niște pantofi buni, de Guban, sau o hăinuță pentru școală, fiecare ce avea nevoie… O rochiță, ceva ce nu intra în planul de cumpărături al părinților… Cărți, rechizite, servieta de scoală sau se dădeau părinților care aveau multe goluri de acoperit… Niciodată nu se punea problema că folosești un copil la muncă și că e vacanță și e dreptul lui să stea și datoria ta de părinte să îl menajezi. Era bucuria noastră că suntem de folos, că ne întâlnim toți și facem ceva folositor, jucându-ne…

   Și iată că îmi amintesc nostalgică vremurile acelea… Aveam și zile de gârlă și de mers pe deal la mure sau la pădure, la bureți… Aveam timp să citim ca nebunii, făcând concurs câte pagini citim pe zi… Așa era copilăria atunci, cu de toate…

 

Distribuie:

Lasă un comentariu

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media