ortooxacell kiss2022.gif Flax

IPOTEZE DE LUCRU – Iulian MAREȘ – Cum a fost folosit vaccinul Sputnik V in competiția geopolitică (2)

Memento istoric

 

   Trebuie amintite câteva elemente de natură să releve cum a apărut primul satelit al lumii și consecințele paradoxale pe care le-a avut lansarea sa. O scurtă digresiune explicativă este necesară, deoarece “Sputnik” nu e doar o etichetă folosită de Rusia în scop comercial, pentru a-și promova vaccinul. Alegerea numelui are o încărcătură de semnificații, pe unele Moscova le exploatează din plin, însă pe altele le omite deliberat.

                                  Ilustrație: desen de Ana-Maria Tincea 

 

   „Sputnik” reprezintă denumirea unei serii de cinci sateliți, lansați în intervalul 1957 – 1960, ca “tulpină” nouă a programului sovietic de dezvoltare a rachetelor balistice intercontinentale, menite să lovească ținte din Europa, Orientul Mijlociu, Turcia și Japonia. URSS a avut primul satelit din lume, dar întâi a avut prima astfel de rachetă testată cu succes, modelul R-7, pe care l-a adaptat pentru programul spațial.

   Reacția SUA la lansarea sovietică din 1957 a fost masivă: agențiile NASA și DARPA au fost înființate în 1958, iar Congresul a adoptat în același an Actul privind educația circumscrisă apărării naționale (NDEA), care a corelat sistemul federal de învățământ cu necesitățile de securitate ale țării, stabilind ca priorități știința și tehnologia. Urmările sunt cunoscute, pe scurt finalitatea cursei spațiale declanșate de sovietici a aparținut americanilor.

“Părintele” programului spațial al URSS a fost un ucrainean, inginerul de aviație Sergei Korolev, absolvent al Institutului Politehnic din Kiev. Considerat astăzi un geniu, a fost cel care a realizat primul aparat de zbor sovietic propulsat de o rachetă și ulterior a reușit să copieze cu succes racheta germană V2. Versiunea sa a primit numele de R-1 și a dat startul programului de rachete balistice, prin care s-a ajuns la racheta R-7. Korolev a fost cel care a coordonat lansarea sateliților Sputnik, a proiectat programul spațial Vostok și l-a coordonat personal pe Iuri Gagarin în primul său zbor în Cosmos.

   Reversul medaliei este acela că realizările sale au survenit după șapte ani de persecuții, începuți în 1938 cu tortură în faimoasa închisoare Liubianka. A rămas fără dantură în minele de la Kolîma și a petrecut anii de război într-un penitenciar pentru oamenii de știință, unde a lucrat sub spectrul constant al execuției până în 1944, când a fost eliberat. A acceptat să devină membru al Partidului Comunist al URSS numai după moartea lui Stalin și a fost reabilitat oficial foarte târziu, în 1957, după reușita primului său satelit.

   E stridentă diferența de tratament cu care SUA și URSS și-au gestionat resursa umană angajată în domeniile prioritare ale epocii, cu numeroase alte exemple și mai târziu. Ce nu a spus președintele Putin în discursul său de anul trecut este că originalul Sputnik a fost ales pentru că era cel mai simplu dintre prototipurile aflate în lucru și a putut fi pregătit pentru lansarea în numai o lună, doar ca URSS să poată revendica gloria de a fi reușit înaintea SUA. După aproape 70 de ani, Rusia are în continuare obsesia să fie prima, doar că noul Sputnik nu este o bilă de metal cântărind 83,6 kg, ci este un vaccin livrat către milioane de oameni din întreaga lume.

   Mass-media occidentală consideră că rușii nu au încredere în vaccinul Sputnik, ca dovadă rata de vaccinare de 11% de la nivelul lunii iunie 2021, adică 23 de milioane dintr-un total de circa 146 de milioane de cetățeni. Păstrând comparația cu SUA, americanii aveau la aceeași dată o rată de vaccinare de 46% la nivelul întregii populații. Începând cu luna iulie, numărul de decese consemnate oficial de autoritățile ruse ca având drept cauză virusul Covid-19 a ajuns la aproape 800 zilnic, o tendință în creștere, în aparentă contradicție cu faptul că vaccinul Sputnik V era disponibil de un an, dar confirmată de avansul lent în rata de vaccinare din prima jumătate a anului.

 

Ungaria și Germania – afinitatea comună față de Rusia

 

   În numele intereselor proprii, Ungaria și-a asumat la vedere rolul de cal troian al Rusiei și subminează din interior Uniunea Europeană, conduită care va rămâne nesancționată cât timp și Germania sacrifică unitatea europeană atunci când intervin interesele economice pe care le are pe relație bilaterală cu Moscova. 

   La 22 ianuarie 2021, Viktor Orban declara pentru radioul de stat maghiar (nota bene) că „avem nevoie de vaccinuri, nu de explicații”, rezumând filosofia după care Ungaria tocmai luase decizia să acționeze unilateral, importând vaccinuri produse în Rusia, China și Marea Britanie, fără ca vreunul să fi fost autorizate atunci de Agenția Europeană pentru Medicamente. Cinci zile mai târziu, ministrul conațional al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, intervenea la postul de televiziune Euronews (nota bene) cerând public explicații cu privire la două aspecte care îngrijorau Ungaria: faptul că aceeași agenție europeană nu autorizase încă vaccinul AstraZeneca și practica producătorilor vestici de a livra cu prioritate vaccinurile în SUA, Marea Britanie și Israel. Dacă premierul anunțase înainte că nu are nevoie de explicații, de ce ministrul din subordine le mai cerea? Evident, cel dintâi brava pe direcția publicului autohton, cel din urmă făcea exerciții de retorică la adresa Uniunii Europene. Diviziunea muncii.

   O altă contradicție derivă din gestul Ungariei de a semna cu Serbia și cu Muntenegru acorduri de recunoaștere a certificatelor de vaccinare în aprilie 2021, deși la nivelul Uniunii Europene erau în derulare demersuri privind emiterea unui certificat verde comun. În aceeași lună aprilie, ministrul german al Sănătății, Jens Spahn, anunța că Berlinul va negocia un acord bilateral cu Moscova pentru a-și procura vaccinul rusesc.

   Și declarația președintele maghiar de la Summit-ul Platforma Crimeea se înscrie în conduita provocatoare a Budapestei, ce nu este fundamentată pe vreo necesitate obiectivă de stat. E doar un joc de oportunitate pus în practică din ambiție și la confluență cu Rusia, pe care Germania îl menajează. Criticile dure exprimate de Heiko Maas în mai și iunie 2021, pentru faptul că Ungaria și-a exercitat dreptul de veto ca să blocheze inițiative de politică externe ale UE, au vizat strict afinitatea Budapestei față de China, niciodată față de Rusia.

 

Rusia, jucător global cu prieteni europeni

 

   Dincolo de spectacolul comic-grotesc prin care Sputnik a ajuns să fie promovat prin sejururi all-inclusive oferite doritorilor germani, trebuie subliniat faptul că vânzarea în străinătate a vaccinului se realizează prin Fondul Rus pentru Investiții Directe (FRID), instituție financiară creată în anul 2011, cu scopul de a atrage capital străin în economia rusă – o direcție de acțiune similară celei încredințate Securității de regimul Ceaușescu, să asigure „aportul valutar special”. 

   FRID are parteneriate cu trei state din Europa: Franța, Italia și Serbia, dar singurul cetățean străin din Consiliul de Supraveghere este francezul Dominique Strauss-Kahn, fost ministru al Economiei, Finanțelor și Industriei la Paris și fost director al Fondului Monetar Internațional. El este din anul 2013 și membru în Consiliul de Supraveghere al Băncii Ruse pentru Dezvoltare Regională, ce aparține companiei petroliere Rosneft. A se remarca echivalentul său german de pe ștatul de plată al Rusiei, fostul cancelar Gerhard Schroder, promotor de certă valoare al proiectelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2.

   Potrivit publicației „Financial Times”, vaccinul rusesc a fost creat cu prioritate pentru „statele mari cu piețe emergente”, aprecierea fiind susținută de însăși modul de prezentare folosit de partea rusă, unde sunt evidențiate parteneriatele încheiate pentru producția sub licență în străinătate, respectiv în India, China, Brazilia, Mexic, Egipt, Iran, Italia, Argentina, Coreea de Sud, Turcia, Vietnam, Serbia, Belarus.. 

 

IULIAN MAREȘ este jurnalist, absolvent de științe politice și, desigur, absolvent de „Carabella” târgovișteană…

 

Distribuie:

Lasă un comentariu

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media